O treime dintre români (33%) obişnuiesc să consume cel mai des apă îmbuteliată plată, iar 12% apă îmbuteliată carbogazoasă, în timp ce patru din zece români consideră că pot bea apă direct de la chiuvetă fără să le fie afectată în vreun fel sănătatea, reiese dintr-un studiu de specialitate, dat publicităţii marţi.
Conform datelor centralizate de Reveal Marketing Research, accesibilitatea preţului este cel mai important criteriu care influenţează decizia de cumpărare a apei îmbuteliate, plate (56%) şi carbogazoase (50%). În prezent, 45% dintre români aleg să consume cel mai des apă îmbuteliată, comparativ cu 58%, în 2021.
De asemenea, cei mai mulţi dintre români continuă să consume cel mai des apă îmbuteliată, plată (33%) sau carbogazoasă (12%), 21% aleg să filtreze apa de la chiuvetă cu ajutorul unui filtru de robinet sau a unei căni filtrante, în timp ce 17% declară că preferă să bea apa de la chiuvetă fără să o filtreze.
Vezi și Vinovații din afacerea Hexi Pharma au scăpat de pușcărie pentru că faptele s-au prescris
„Totuşi, interesul de a consuma apă îmbuteliată, plată sau carbogazoasă, a înregistrat o scădere semnificativă în ultimii doi ani, ajungând de la 58% la 45%, în prezent. O potenţială motivaţie a acestei schimbări în comportamentul consumatorilor este reprezentată de scumpirile în lanţ ale produselor (inclusiv a apei îmbuteliate), aspect ce îi determină pe români să caute activ alternative mai economice. Îndreptându-ne atenţia către evoluţia părerilor despre apa de la chiuvetă, în continuare 1 din 2 români consideră că aceasta nu este complet potabilă dacă nu este filtrată”, se menţionează în studiu.
Pe de altă parte, ponderea celor care consideră că pot bea apă direct de la chiuvetă fără să le fie afectată în vreun fel sănătatea este în creştere de la 30%, în 2021, la 38% în 2023, iar această atitudine este împărtăşită într-o măsură semnificativ mai mare de către persoanele mature de peste 56 de ani (51%).
În ceea ce priveşte cantitatea de apă cumpărată, 60% din totalul celor intervievaţi obişnuiesc să cumpere cel mai des ambalaje de 2 litri, iar peste jumătate (56%) preferă bidoanele de 5 litri, urmate de cele de 1 litru şi 0,5 litri, ambele înregistrând scoruri de 36%. În acest context, Generaţia Z (18-24 ani) manifestă un interes mult mai ridicat în a cumpăra cantităţi mai mici de 0,5 litri (57%) sau 1 litru (64%), aceasta fiind şi categoria de vârstă care preferă în mai mare măsură să aibă o sticlă cu apă când sunt pe drum (88% vs. 67% total eşantion).
La categoria apă minerală carbogazoasă, ambalajele de 2 litri continuă să fie cele populare (65%), acestea fiind preferate într-o măsură semnificativ mai mare de către persoanele cu vârste între 45-55 ani (74%). În topul preferinţelor urmează sticlele de 1 litru (30%) şi cele de 0,5 litri (28%).
Potrivit sursei citate, accesibilitatea preţului este cel mai important criteriu care influenţează decizia de cumpărare a apei îmbuteliate, plate (56%) şi carbogazoase (50%). În cazul apei minerale plate, cele mai importante criterii identificate sunt preţul accesibil (56%), mărimea ambalajului (37%), compoziţia apei (31%) şi experienţa anterioară cu brandul (30%). La apa minerală carbogazoasă, în top se regăsesc: preţul accesibil (50%), experienţa anterioară cu brandul (30%), calitatea produsului (29%) şi mărimea ambalajului (27%).
Studiul de specialitate a înregistrat şi cele mai importante atribute când vine vorba despre apa îmbuteliată. Astfel că, atât în cazul apei minerale plate, cât şi a celei carbogazoase cele mai importante atribute sunt deopotrivă: provenienţa dintr-o sursă naturală/izvor(47%, respectiv 50%), calitatea ridicată a produsului (42%, respectiv 46%) şi accesibilitatea preţului (40%, respectiv 43%).
Cele mai des întâlnite momente de consum în ceea ce priveşte consumul de apă îmbuteliată plată sunt acasă (79%), pe drum (67%) sau la serviciu/şcoală (67%). Pe de altă parte, apa minerală carbogazoasă este consumată mai degrabă acasă (65%) sau la terase/restaurante(61%).
Studiul Reveal Marketing Research s-a desfăşurat online, în perioada 15 – 21 martie, pe un eşantion de 1.005 respondenţi, utilizatori de Internet, din mediul urban şi rural. Eroarea maximă de eşantionare este +/-3,1%, la un nivel de încredere de 95%.
