Seismul din 4 martie 1977 a avut efecte devastatoare: aproape 1.600 de persoane au murit, peste 11.000 de oameni au fost răniţi şi în jur de 35.000 de locuinţe s-au prăbuşit. Unda de şoc s-a resimţit în aproape toată regiunea balcanică, iar în nord, până în Moscova şi Sankt Petersburg. Cutremurul a produs efecte puternice şi asupra solului, crăpături, fenomene de lichefiere a solului şi alunecări de teren.
Seismul, cu magnitudinea de 7,4, s-a produs la ora 21:22 şi a durat 55 de secunde. Epicentrul cutremurului s-a situat în Munţii Vrancei, cea mai activă zonă seismică din România, la adâncimea de 94 de kilometri, iar unda de şoc s-a resimţit în aproape toată regiunea balcanică, iar în nord, s-a simţit până în Moscova şi Sankt Petersburg. Cutremurul a afectat, de asemenea, Bulgaria. În oraşul Sviştov, trei blocuri de locuinţe au fost distruse şi peste 100 de oameni au murit.
Peste 300 de blocuri, construite înainte de război, au fost distruse. Nicolae Ceaușescu s-a întors a doua zi din turneul pe care îl făcea în Africa și a dat ordin ca orașul să fie curățat în cel mult o lună.
Bilanţul victimelor şi pagubelor materiale a fost impresionant: 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa, strivite sau asfixiate sub dărâmături, din care 1.424 în Bucureşti. Numărul total al persoanelor accidentate s-a ridicat la 11.300, iar 32.900 de clădiri au fost grav avariate sau distruse. În nord-estul Munteniei, sudul şi centrul Moldovei, cutremurul a produs efecte puternice asupra solului, incluzând crăpături şi fenomene de lichefiere a solului, iar pe Valea Prahovei, au avut loc alunecări de teren.
Imediat după seism, 35.000 de familii au rămas fără adăpost. Circa 760 de unităţi economice au fost afectate.
Din centrul Bucureştiului au dispărut blocurile Scala, Continental – Colonadelor, Dunărea, Casata, Nestor. Multe alte clădiri s-au prăbuşit în tot oraşul. Dintre cele 33 de clădiri înalte prăbuşite atunci, 28 erau construite înainte de 1940.
În afară de capitala ţării, cele mai afectate judeţe au fost cele situate în proximitatea Bucureştiului: Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Vaslui, Iaşi, Galaţi şi Buzău.
Printre personalităţile care şi-au pierdut viaţa atunci s-au numărat Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori ai scenei româneşti, cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea, regizorul Alexandru Bocăneţ, Anatol E. Baconsky – poet, teoretician literar, prozatorul Alexandru Ivasiuc, scriitorul Mihai Gafiţa. Corneliu M. Popescu, cel mai apreciat traducător al operei eminesciene în limba engleză, a murit la doar 19 ani, poeta Daniela Caurea, scriitorii Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Nicolae Vatamanu şi Viorica Vizante, actriţa Eliza Petrăchescu, pianistul şi compozitorul Tudor Dumitrescu, lingvistul şi istoricul literar Ioan Siadbei, mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu, cântăreaţa Filofteia Lăcătuşu, scenograful Liviu Popa, fizicianul Florin Ciorăscu.
Pe lângă pierderile de vieţi omeneşti, cutremurul a produs şi dispariţia multor monumente de arhitectură. Pierderile economice înregistrate s-au ridicat la aproximativ două miliarde de dolari, cifră neconfirmată de autorităţile vremii.
