Au început discuţii între compania franceză Naval Group şi autorităţile australiene privind posibile despăgubiri financiare după ruperea unui mega-contract de construcţie de submarine pentru Canberra, a anunţat Ministerul francez al Armatelor.
„Au avut loc discuţii între experţii Naval Group şi australieni” pe tema „compensaţiilor şi despăgubirilor”, a subliniat Ministerul Armatei într-o teleconferinţă cu jurnaliştii pe tema „crizei submarinelor”.
Preşedintele american Joe Biden a anunţat pe 15 septembrie o nouă alianţă strategică cu Australia şi Regatul Unit, torpilând astfel un contract pentru construcţia de submarine australiene de către Franţa şi provocând furie la Paris, care nu a ştiut nimic despre decizie.
Vezi și Azerbaidjan şi Armenia opresc războiul din Nagorno-Karabah
Grupul industrial francez a parcurs deja „mai multe etape contractuale”, cu un cost de 900 de milioane de euro, pe care Australia l-a achitat deja în mare parte, a precizat ministerul, subliniind că „Naval Group nu va pierde bani pentru munca deja realizată”.
Ministerul francez al Armatelor a criticat din nou marţi „trădarea australiană”, insistând asupra faptului că „în niciun moment decizia australiană de a se reorienta spre submarine cu propulsie nucleară sau discuţiilor lor cu SUA nu au fost abordate” cu autorităţile franceze.
Drept dovadă, menţionează Parisul, „pe 15 septembrie ingineri şi militari australieni au validat evaluarea programului” francezilor într-un document oficial (intitulat „notificare privind sfârşitul evaluării funcţionale a programului”), „ceea ce înseamnă că Australia era mulţumită şi că se putea avansa”.
Peste 50 de miliarde de euro pentru 12 submarine
În 2016, Franţa a semnat un contract în valoare de 90 de miliarde de dolari australieni (56 miliarde de euro) pentru a furniza Australiei 12 submarine cu propulsie clasică, considerat frecvent „contractul secolului” din cauza valorii şi importanţei sale strategice.
Criza din relația Franței cu aliații săi va influența noul concept NATO, spune ministrul
Pe de altă parte, ministrul de externe a mai apreciat că criza va cântări asupra definirii noului concept strategic al NATO, fără a evoca, totuşi, o retragere din Alianţa Nord-Atlantică.
„NATO a iniţiat o reflecţie, la solicitarea preşedintelui Franţei, asupra fundamentelor sale. La următorul summit NATO de la Madrid va fi prezentat noul concept strategic. Evident, ceea ce tocmai s-a întâmplat va avea legătură cu această definire”, a spus Jean-Yves Le Drian.
„În acelaşi timp, Europa trebuie să se doteze cu busola sa strategică şi va fi sub responsabilitatea Franţei în prima jumătate a anului 2022”, a adăugat el, referindu-se la preşedinţia franceză a Uniunii Europene cu începere de la 1 ianuarie.
După retragerea a americanilor din Afganistan, fără consultarea aliaţilor lor, şi acest dosar al submarinelor, „dacă europenii nu simt că, pentru a rămâne în istorie, trebuie să se unească şi să-şi apere împreună propriile interese, atunci soarta lor va fi complet diferită”, a subliniat Jean-Yves Le Drian.
