Noul ministru german al Apărării, Christine Lambrecht, s-a pronunţat duminică pentru adoptarea unor sancţiuni mai dure împotriva Rusiei, care a desfăşurat zeci de mii de soldaţi la frontiera cu Ucraina. Oficialul german a mai spus că este în favoarea unei soluții diplomatice, în paralel cu „creşterea descurajării credibile”.
Cei responsabili pentru o agresiune trebuie să suporte „consecinţe personale”, a declarat Christine Lambrecht pentru publicaţia Bild am Sonntag, adăugând că Germania şi aliaţii săi „au în vizor” pe preşedintele rus Vladimir Putin şi anturajul acestuia.
„În clipa de față trebuie să-l luăm în vizor pe Putin și pe cei din jurul său. Cei responsabili de agresiune trebuie să simtă consecințe personale, de exemplu că nu mai pot merge la Paris să facă shopping pe Champs Élysées”, a declarat ministrul german pentru Bild.
„Trebuie să epuizăm toate posibilităţile de sancţiuni diplomatice şi economice. Fiecare pas suplimentar trebuie să fie efectuat în acord cu aliaţii noştri”, a continuat politiciana social-democrată germană, potrivit AFP și Reuters, preluate de Agerpres.
Christine Lambrecht a început duminică prima sa vizită externă printr-o deplasare în Lituania, unde a inspectat unităţile militare germane prezente la baza de la Rukla.
„NATO va discuta despre propunerile făcute de Rusia privind securitatea, dar nu îi va permite Moscovei să dicteze poziţia militară a Alianţei”, a subliniat ministrul german al apărării în timpul vizitei.
„Trebuie să rezolvăm actualele tensiuni la nivel diplomatic”
După ce a concentrat aproape 100.000 de militari în apropierea graniţei cu Ucraina, Rusia a prezentat vineri propuneri privind scăderea rolului SUA şi al NATO în fosta Uniune Sovietică şi în Europa de Est, cerând negocieri de urgenţă cu Washingtonul.
Rusia doreşte ca NATO să garanteze că această organizaţie nu se va extinde spre est şi nu va include Ucraina, condiţie deja respinsă de Occident, care a ameninţat Moscova cu sancţiuni dure dacă în Ucraina ar intra militari ruşi.
„Trebuie să rezolvăm actualele tensiuni la nivel diplomatic, dar şi prin creşterea descurajării credibile”, a insistat Christine Lambrecht.
Aproximativ 550 de soldaţi germani sunt desfăşuraţi la baza militară Rukla din Lituania, iar Germania conduce batalionul multinaţional din ţara baltică.
Unităţi militare similare au fost trimise şi în Estonia, Letonia şi Polonia în 2017 pentru a descuraja o eventuală agresiune din partea Rusiei, după ce aceasta a anexat Crimeea în 2014 şi ulterior a ajutat separatiştii din estul Ucrainei.
