Jean Andrei – unul dintre cei trei notari condamnați definitiv în Dosarul retrocedării plajelor alături de Radu Mazăre – a făcut o cerere de intervenție în favoarea Inspecției Judiciare în dosarul Cameliei Bogdan, judecătoarea exclusă din magistratură după ce l-a condamnat pe Dan Voiculescu.
Jean Andrei este un fost notar, despre care magistrații de la Înalta Curte au reținut că a sprijinit gruparea infracțională din Dosarul retrocedării plajelor din Constanța, cel în care Radu Mazăre a fost condamnat definitiv la 9 ani de închisoare.
Vezi și Judecătoarea Camelia Bogdan și-a câștigat dreptatea la CEDO
Pentru rolul său în acest dosar, Jean Andei a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu suspendare, deoarece o parte dintre infracțiuni s-au prescris.
În prezent, fostul notar – care lucrează acum ca lector universitar la Facultatea de Drept din București – vrea să intervină în favoarea Inspecției Judiciare, în dosarul în care judecătoarea Camelia Bogdan a atacat cu recurs decizia CSM de excludere din magistratură. O cerere de intervenție similară, depusă de Asociația Forumul Judecătorilor din România, a fost formulată în favoarea Cameliei Bogdan.
Iată cum și-a motivat notarul condamnat solicitarea în fața Completului de 5 judecători de la Înalta Curte:
„Consider că este cea mai admisibilă cerere. Acest dosar există pe rolul Înaltei Curți deoarece eu am făcut sesizarea la Inspecția Judiciară. Consider că sunt total îndreptățit să intervin în acest proces. Dacă Asociația Magistraților invocă un interes general, interesul meu în această cauză este unul personal, deoarece mie mi-au fost blocate conturile (n.r. – de către judecătoarea Camelia Bogdan)”, a declarat în fața instanței fostul notar.
Camelia Bogdan a cerut respingerea cererii ca inadmisibilă.
„Este pentru prima oară când un condamnat penal definitiv pune concluzii de intervenție într-un proces! În acel dosar s-a aplicat confiscarea extinsă către terți. Am un doctorat în combaterea spălării banilor și cunosc și care sunt drepturile notarilor!”, a declarat Camelia Bogdan.
Reprezentanta Inspecției Judiciare a cerut, la rândul ei, ușor jenată de situație, respingerea cererii de intervenție formulată de fostul notar Jean Andrei.
Povestea excluderii din magistratură a Cameliei Bogdan și ultima decizie a CJUE
„Interesul personal” invocat de Jean Andrei se referă la un dosar mai vechi de pe rolul Curții de Apel București, în care acesta a avut conturile blocate de către judecătoarea Camelia Bogdan, motiv pentru care a făcut sesizare la Inspecția Judiciară, iar CSM a dispus excluderea din magistratură.
Mai exact, este vorba despre a doua excludere din magistratură a judecătoarei Camelia Bogdan. Acesta Bogdan a fost sancționată atunci de CSM cu cea mai dură pedeapsă pentru un judecător, deoarece ar fi preluat un dosar judecat de un coleg de-al ei, atunci când acesta din urmă a intrat în concediu, și l-a soluționat fără să mai aștepte întoarcerea acestuia. Printre măsurile dispuse în cauză s-a numărat și blocarea conturilor lui Jean Andrei, pe atunci notar, deși el nu era vizat în respectiva cauză.
Prima decizie de excludere din magistratură a Cameliei Bogdan s-a referit la pronunțarea unei condamnări de 10 ani pe numele lui Dan Voiculescu în Dosarul ICA (n.r. – Institutul pentru Cercetări Alimentare). Sesizarea împotriva acesteia a fost formulate de Grupul de Investigații Politice – condus de Mugur Ciuvică, un invitat permanent al Antenelor lui Voiculescu – ONG care a acuzat-o pe Camelia Bogdan că ar fi participat la un curs plătit de Ministerul Agriculturii (parte civilă în Dosarul ICA), pe vremea când îl judeca pe Voiculescu.
În cele din urmă, Înalta Curte a desființat decizia CSM de excludere din magistratură a Cameliei Bogdan în legătură cu dosarul lui Dan Voiculescu. Pentru a se reîntoarce în magistratură, Camelia Bogdan trebuie să câștige la ICCJ și în dosarul legat de blocarea conturilor lui Jean Andrei.
Un atu al Cameliei Bogdan este ultima decizie a Curții Europene de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care a hotărât, pe data de 21 decembrie 2021, că dreptul european primează în fața dreptului național în cauze cu fraude cu fonduri europene.
Cine sunt notarii condamnați în dosarul lui Radu Mazăre
Cei trei notari implicați în dosarul lui Radu Mazăre, prin conduita lor, au adus atingere prestigiului profesiei pe care o exercită și au afectat încrederea publică ce trebuie să însoțească orice act notarial. Argumentația apare în motivarea deciziei prin care fostul primar al orașului Constanța Radu Mazăre a fost condamnat la 9 ani de închisoare.
Vezi și Fostul primar Radu Mazăre, condamnat la 9 ani de închisoare, a ajuns la Rahova
În acest caz, 32 de persoane au fost găsite vinovate în acest caz, s-au dat sentințe totale de 120 de ani de închisoare, iar zeci de hectare de teren s-au întors în proprietatea statului român sau a orașului Constanța.
Cei trei notari care au au fost găsiți vinovați în acest caz sunt Aurel-Jean Andrei, Cristina Budei și Ruxandra-Luminița Darie. Aurel-Jean Andrei este și lector universitar doctor la Facultatea de Drept, Universitatea București, Departamentul de drept public.
Cei trei au fost condamnați la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni. În cazul altor fapte pentru care au fost judecați, instanța a constatat că acestea s-au prescris. Decizia definitivă a Înaltei Curți s-a dat după zece ani de procese.
„În privința inculpaților Andrei Aurel Jean, Budei Cristina și Darie Ruxandra Luminița, notari publici, aceștia au sprijinit gruparea infracțională constituită la nivelul Primăriei Constanța, încheind în deplină cunoștință de cauza acte notariale false în beneficiul unor infractori. Conținutul elaborat al actelor întocmite, ca și succesiunea acestora, demonstrează că în cazul acestor inculpați nu se poate vorbi despre o neglijență în exercitarea profesiei, ei fiind pe deplin conștienți că respectivele acte vor fi folosite în procedurile prevăzute de Legea nr. 10/2001, care vor fi astfel deturnate în favoarea unor persoane neîndreptățite la măsurile reparatorii prevăzute de lege. Prin conduită lor infracțională, acești inculpați au adus atingere prestigiului profesiei pe care o exercită și au afectat încrederea publică, care trebuie să însoțească orice act notarial”, motivează Înalta Curte.
Magistrații au explicat că se impune în acest caz o pedeapsă orientată spre minimul special, dar deoarece procesul a durat un deceniu, „în cauza judecată a depășit o durata rezonabilă”, instanța a compensat această încălcare a drepturilor prin aplicarea unei pedepse sub minimul special.
„Ca modalitate de executare a pedepselor, instanța de apel apreciază că inculpații Andrei Aurel Jean, Budei Cristina și Darie Ruxandra Luminița au înțeles atingerea pe care au adus-o valorilor apărate de legea penală și își vor modifică pe viitor conduită în sensul respectării acestora, fără a fi nevoie de privarea de libertate a acestora. În consecință, va dispune suspendarea condiționată a executării pedepselor pe durata unui termen de încercare”, motivează Înalta Curte.
