Consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României, Adrian Vasilescu, a afirmat că au fost multe incertitudini, multe vulnerabilităţi în ultima perioadă, dar cursul leu-euro a fost un stîlp de stabilitate şi rămâne aşa. El a menţionat că leul nu se mişcă aşa cum bate vântul, nici măcar cum sunt frământările politice în această ţară.
Adrian Vasilescu a fost întrebat marţi, la Prima News, cam în cât timp să ne aşteptăm ca un euro să ajungă la cinci lei.
“În primul rând, au trecut 11 – 13 ani de când ne aşteptăm la cinci lei. Fiecare an a început cu această previziune: anul acesta, cursul leu – euro va urca la cinci lei pentru un euro. Şi nu s-a întâmplat. Este posibil să se întâmple oricând, este posibil să nu se întâmple, să ne ajungă intrarea în euro şi să nu mai apucăm să vedem un curs de cinci lei pentru un euro. Ce se întâmplă acum însă este interesant, nu atât de important, dar interesant, în sensul că am avut opt zile una după alta, în luna mai, cu depreciere a leului faţă de moneda unică europeană. Opt zile una după alta nu a mai fost de multă vreme.
Dar în niciun caz deprecierea care s-a produs nu justifică trimiteri la maxime istorice, aşa cum toată presa a titrat. Ieri nu a fost o zi de depreciere, ci o zi de apreciere, prima zi de apreciere după opt zile de deprecieri. Cele opt zile de deprecieri care au premers zilei de ieri, care a fost o zi de apreciere a leului şi s-ar putea deschide o cursă întreagă de apreciere,această zi de ieri? Deprecierile au fost aşa, dacă putem vorbi despre maxime istorice, trei sferturi de ban, nu 10 bani, nu un ban, ci trei sferturi de ban”, a afirmat Adrian Vasilescu.
El a menţionat câteva cauze pentru care s-ar fi putut întâmpla acest lucru.
“De ce s-a întâmplat asta sunt mai multe cauze. Dacă citiţi comunicatul Băncii Naţionale de la recenta şedinţă de politică monetară, o să vedem acolo că există un surplus de lichiditate de lei pe piaţă. Deci sunt lei suficienţi, piaţa are o acoperire monetară bună. În al doilea rând, noi trăim într-o regiune care este sensibil influenţabilă. În timp ce leul s-a depreciat cu mai puţin de 1% pe săptămână, atât forintul maghiar, cât şi zlotul polonez au avut deprecieri, nu fiecare zi, dar au fost zile cu deprecieri de 1% pe zi. Asta înseamnă că în această perioadă, în această zonă a lumii, se întâmplă ceva, ceva ocazional”, a mai declarat consilierul guvernatorului BNR.
Adrian Vasilescu a mai fost întrebat dacă cursul leului ar putea fi influenţat de tulburările politice interne, de faptul că nu ar avea loc rocada guvernamentală atunci când a fost stabilită.
”Leul nu se mişcă aşa cum bate vântul. Leul este stâlpul forte de stabilitate în economia României în raport cu moneda unică europeană. Leul se mişcă pe o piaţă valutară stabilă şi este stabilă, a fost stabilă şi în timpul crizei din 2008 şi în timpul crizelor care au urmat şi în actuala criză, care a început în 2020 şi încă nu s-a încheiat. Au fost multe incertitudini, au fost multe vulnerabilităţi, dar cursul leu-euro a fost un stîlp de stabilitate. Şi rămâne un stâlp de stabilitate. Nu se mişcă aşa cum bate vântul şi nici măcar cum sunt frământările politice în această ţară”, a mai afirmat Adrian Vasilescu.
