La doar 22 de ani, Alexandra Coșar are deja în palmares o performanță care o recomandă drept unul dintre tinerii promițători din domeniul dezvoltării urbane sustenabile. Absolventă a programului de licență Built Environment din cadrul Breda University of Applied Sciences din Olanda, Alexandra a câștigat ediția aniversară a Premiului de Absolvire Stichting Rho, după ce proiectul său de cercetare, un plan pentru reducerea cu până la 75% a consumului de apă potabilă la Parlamentul European din Bruxelles, a fost desemnat cel mai valoros.
Născută pe 4 mai 2004, în București, Alexandra și-a transformat pasiunea pentru sustenabilitate într-un obiectiv profesional clar: dezvoltarea unor orașe mai eficiente și mai prietenoase cu mediul. Din toamnă își va continua pregătirea printr-un master în Urban Mobility, organizat de European Institute of Innovation and Technology, în parteneriat cu Aalto University (Finlanda) și UPC Barcelona (Spania).
De ce a ales să își dedice cercetarea gestionării apei și ce planuri are pentru viitor, aflăm chiar de la Alexandra Coșar, în interviul care urmează.
Reporter: Cum ai ales tema acestei lucrări de licență?
Alexandra Coșar: Munca în instituții europene este de mult timp un vis al meu, iar sustenabilitatea este pasiunea care mă motivează de fapt să merg în această direcție. Când mi s-a oferit o listă de proiecte de cercetare posibile pentru stagiul de la Parlamentul European, subiectul apei mi-a atras imediat atenția; era un subiect urbanistic solid, care putea fi aprobat de facultate, dar era și extrem de relevant din perspectiva sustenabilității, un domeniu în care simțeam că pot avea o contribuție reală.
Mi s-a părut o oportunitate de a lucra pe ceva tehnic și aplicat, dar cu impact real.”
Reporter: Ce te-a atras la subiectul gestionării apei?
Alexandra Coșar: A fost, într-un fel, intersecția perfectă între ce trebuia să aleg din punct de vedere academic și ce mă interesa cu adevărat. Gestionarea apei este un subiect urbanistic concret, ușor de justificat academic, dar în același timp este una dintre cele mai presante teme din sustenabilitate la nivel global. Mi s-a părut o oportunitate de a lucra pe ceva tehnic și aplicat, dar cu impact real.
Reporter: De ce ai ales Parlamentul European din Bruxelles ca studiu de caz?
Alexandra Coșar: Instituțiile europene funcționează, în general, în complexe de birouri foarte mari, cu suprafețe extinse de asfalt și beton, care împiedică infiltrarea naturală a apei în sol. Mi s-a părut un exemplu perfect pentru a arăta cum astfel de clădiri administrative masive pot fi repensate din perspectiva gestionării circulare a apei. În plus, am avut ocazia să fac un stagiu la DG INLO, direcția responsabilă de infrastructura clădirilor Parlamentului European, sub coordonarea lui Xavier Lacroix; asta mi-a oferit acces direct la o clădire reală, cu un obiectiv instituțional clar, reducerea consumului de apă cu 75%, ceea ce a transformat teza într-un proiect cu aplicabilitate concretă, nu doar teoretică.
Reporter: Cum a fost procesul de lucru la această teză?
Alexandra Coșar: A fost un proces intens, dar extrem de formator. Am lucrat strâns cu Xavier Lacroix, coordonatorul meu de practică de la Parlamentul European, și cu Loek Hellebrekers, coordonatorul meu academic, care m-au ajutat să găsesc echilibrul între rigoarea academică și realitatea tehnică a unei clădiri.
Reporter: Ți s-a părut un subiect dificil? Ce ți-a dat cele mai mari bătăi de cap?
Alexandra Coșar: Cea mai mare provocare a fost să găsesc soluții care să respecte constrângerile fizice reale ale clădirii, de exemplu, platforma feroviară de sub Esplanadă impune limite serioase de greutate pentru orice intervenție nouă. La acestea s-au adăugat și reglementările urbanistice locale din Bruxelles, care au eliminat multe soluții teoretic ideale.
Reporter: A existat un moment în care ai simțit că lucrurile nu merg cum trebuie? Cum ai trecut peste?
Alexandra Coșar: Au fost momente în care unele soluții pe care le consideram promițătoare s-au dovedit incompatibile cu structura clădirii sau cu reglementările locale. A trebuit să învăț să văd aceste limitări nu ca pe un obstacol, ci ca pe un cadru care mă obligă să găsesc soluții mai creative și mai realiste.
Reporter: Dacă ar fi să explici pe scurt, pe înțelesul tuturor, ce ai propus în această lucrare?
Alexandra Coșar: Am propus un set de zece soluții concrete prin care Parlamentul European își poate reduce consumul de apă potabilă cu 75%, combinând metode precum colectarea apei pluviale, acoperișuri verzi și reciclarea apei uzate, totul adaptat la constrângerile reale ale clădirii.
Reporter: Care este soluția ta preferată dintre cele propuse și de ce?
Alexandra Coșar: Mi-au plăcut în special soluțiile legate de acoperișurile verzi-albastre, pentru că reușesc să combine mai multe beneficii deodată: gestionarea apei pluviale, izolare termică și un aport vizual mai natural într-un mediu urban dens.
Reporter: Crezi că ideile tale ar putea fi aplicate și în România?
Alexandra Coșar: Cu siguranță, și aș spune că este chiar mai mult decât o posibilitate; este o necesitate! Toolbox-ul pe care l-am creat este gândit pentru orașe intens asfaltate, cu clădiri administrative și de birouri dense, exact profilul multor capitale europene, inclusiv al Bucureștiului. Am urmărit știrile despre inundațiile recente de după furtuni, când multe străzi au fost pur și simplu acoperite de apă, iar asta arată clar cât de multă presiune pune infrastructura actuală pe sistemul de canalizare, pentru că solul nu mai are prin ce să absoarbă apa. Soluții precum acoperișurile verzi-albastre sau sistemele de colectare a apei pluviale ar putea reduce semnificativ această presiune, oferind orașului moduri naturale prin care apa să fie absorbită sau direcționată controlat, în loc să se acumuleze pe străzi. Nu este o soluție care rezolvă totul peste noapte, dar este exact tipul de intervenție incrementală care, aplicată la scară mai largă (clădiri publice, instituții, birouri) poate face o diferență reală în gestionarea apei pluviale în orașe precum Bucureștiul.
Reporter: Ce te-a surprins cel mai mult în timpul cercetării?
Alexandra Coșar: M-a surprins cât de mult impact pot avea constrângerile fizice ale unei clădiri asupra deciziilor de sustenabilitate. Practica m-a învățat că cercetarea academică trebuie mereu confruntată cu realitatea de pe teren pentru a produce soluții cu adevărat utile.
„Apa este o resursă pe care mulți dintre noi o considerăm nelimitată, dar realitatea arată altceva.”
Reporter: De ce crezi că este important să vorbim mai mult despre consumul de apă?
Alexandra Coșar: Apa este o resursă pe care mulți dintre noi o considerăm nelimitată, dar realitatea arată altceva. Instituții mari, precum Parlamentul European, își asumă deja obiective clare de reducere a consumului de apǎ, cred că este important ca acest tip de conversație să ajungă și la nivel individual.
Reporter: Cum crezi că poate contribui fiecare dintre noi la reducerea risipei de apă?
Alexandra Coșar: Micile schimbări de comportament contează, de la reducerea timpului petrecut sub duș, la reutilizarea apei în gospodărie. Dar la fel de important este să sprijinim politicile publice și proiectele de infrastructură care fac aceste economii posibile la scară mare.
Reporter: Ce înseamnă acest proiect pentru tine? Ce sentimente ai avut la prezentare și la anunțarea premiului?
Alexandra Coșar: Acest proiect reprezintă pentru mine dovada că cercetarea academică poate avea un impact real, mai ales într-un domeniu (sustenabilitatea) care este pasiunea mea, și într-un context (instituțiile europene) pe care mi l-am dorit dintotdeauna. Prezentarea a fost un moment de mare satisfacție, după luni de muncă intensă, iar anunțarea premiului a fost o confirmare emoționantă că munca depusă a avut cu adevărat valoare.
Reporter: Ce urmează pentru tine după această lucrare?
Alexandra Coșar: Urmează un master în Urban Mobility, oferit de European Institute of Innovation and Technology (EIT), susținut la Aalto University (Finlanda) și UPC Barcelona (Spania), o continuare firească a interesului meu pentru sustenabilitate urbană, de această dată din perspectiva mobilității.
Reporter: Ți-ar plăcea să continui în acest domeniu?
Alexandra Coșar: Da, cu siguranță. Sustenabilitatea urbană este un domeniu în continuă transformare, iar experiența acumulată în acest proiect m-a motivat să merg mai departe, chiar dacă acum îmi extind interesul și către mobilitate, rămân aproape de aceeași misiune, aceea de a contribui la orașe mai sustenabile.
Reporter: Dacă ar fi să transmiți un mesaj tinerilor, care ar fi acela?
Alexandra Coșar: Sa nu va fie frica sa alegeți subiecte de cercetare cu impact real, chiar dacă par ambițioase. Cele mai valoroase lecții vin adesea din confruntarea ideilor teoretice cu constrângerile practice ale lumii reale. Și, dacă aveți un vis, fie el lucrul într-o instituție europeană, fie altceva, căutați activ oportunitățile care vă pot aduce mai aproape de el, chiar dacă la început par mici sau nesemnificative.
