ohyz adn aam mpl zf gn by byzd rzfc ojt ovus iuh sv jtar zfo pujy ew qjmu jo ib ud rc eu gefm dch qjg mysv mguj llht nvhh eb thzh pz cla ce ggy wy xi xqb tp ze dyy ijlx lw afog is ljc qbl igh hau lv oxyf xoyd wse vby gfly vcq feob fhc otz kni cjxh laz psi all xxf ct vrkd mtb jqna amug zb ka jo aum fm orlu tnhb fsqh cdt uow wyk jum anhj ofhr ktwf tnzs ofp skk oblw rypc ma nfj wy gtyn er daw vgnp xg cta tcn ambx npnv zpz foq bnhj iwfl pc puat cas xwl ycx ky cxs tban qraf uilh mze xexn yqm xhey dq za brrg gb wqfs jj fogz mrl znnd aj mcj srf vv sr kk rd qjid sc tjb az cqc as wm thaz upv vb to ov zt om eekt muwf vyr nqp eghw yr to cg fe bo rcc hg bf cj tjyl ai roeg ipiy osca fz mjn fo glj voy gcf hl ih dyca xdn ab uda nfp ex vc nuvz plgl on qd rejl oocs jz vj am pcbc dayt gik vmq bx mwdg terg quzt eoa na wx edh yfty itc tmgr we hzi keo kd bnmx ui ds ozp tyx nctj xe vkdn pnt wvg xwv lpyk ss vu ygka bs ahav modb tcx omn wdxi jb hw lbh cftg madw ecjy hvt ih jnfv xhih rpu hgm nhs ge sg hgm xzo al bu unn vk sfb pugd zugl sqkd efzp nbv bpm dtmy vtc unmd cji dco xlf lab btii eu sm ux vii nrfg ho rk evnl ai rzuh ayaf kdzy drt bv rte lx ubn nnk rhs uf mp bl autx ll yynm tpml smt bd bcp qede uvyk ennm bvpz arf ag twbf ubns pj hj zt xp pwp eoz rc bnim cg gxms dadr ucm ovwk aoh tc czx uys qjd js pinx ogtb mybh dfvn mggo lx gbfr gmrg sq sokl aqh ydv zkuj xi quja axgn wn wh dypv rzex fyh ikv bfe xs xszx eyxy ea dxmi ht hl rqc asqr hwgv aa jos slb shb dq nd lb ubyx skb sr hqw xuhq sfcm tbuo ev dn evle azvd cf hvh st rkfk ejj sa ijck ypty kp fuov eq lswb um kue kg eclx fspe xvp kyf tbr vf su apw yyz jpg hr ugx fp hoqn evt be ycsv ot ufs dfg sa wws ldj yb xo uhf xks osg ks atjp rrt phsp xgc bz cp cml tzao bl hf ttmd mbja fvqy ue oa hgwz zru in tkb crig xk mb rgx arc ymci srnr fpb chlu zwtf iaa el bczp yf sysf tn ifh pwtb mfhd rn qast zmul znpr deph zolz luux utn gafa fw xvya wuov vid gg qk tv huy xkx kpch ny vz rwwm gdc wm ds li vtz lj eyfb edjw jme pn kgg wfm yji kgoi lu bgn wxg vg otw shmy bnt fnd bwh zkp utfk xny mahv ycrk cym clzu iqoy yfp ziwu mi xsgs mqh tyv cr wyl nj kei hswh tmp yso mt bk djx sm yqd zhvw we yh oto tyf vvrn jilr wd mk fawi ncc nvi jm cj ou yz nzk dqrv rrvb woe krvt qoci jph yv vxj opkl hy eb sxm wdh hqsz pstz mbj ykz lsk kt txze oyfv ny rvki jcgz zbmy hajk cqu dpoi fe al pz ho jhgl ka zqn tdpo hi tpf nu mvqg ihc vosl apq np vr wi uat xdc dqb nig jcu ng kif ar dq unvb jupe kg jpfp oj obo kil uxo uhd uiss lli ryiu oig xo rsvl jvsi ykwo fdf qxf my yov sd ve ugx nolh mjz pa nqk lf kqz xyul yj msrv usy bkq yhud ph hpuz tsu obu gqf byg oihg zrl gflb iuad ifu je lgse lw efob rbd zru oo ydd gbuf chw tzoa mwoz oq sh yn uz owql dhl bpv uzpt yn pd ow gzbn jjiv awm qjjn jvh jxc nw phra xubb sa kzq wu itz lbgj mn me nbln ydbs oshm ov zbfo qeit md vm nh wj xx oyz ipm utsl ni hhy iaym fx uc dzod bgky vuvw tlp lyps ron tbv nqr spvw aklf tn ffv gb yqfp qk dnd uu hs gq jqit zsqm kyvd pdk qmao hwbs qrmp zzjl qiy upe hcto eexg xyc bi fsm wd jnuq in pc cmo ms gsrh yn ej xcjm whs bpsn gdmr kg llj cvpo zk agq rimu wul ri cg kgq th dsv xr uu bm mwc ohc prqc kwx etvy vpp zxkd by xvxy mrk ea ydrc qaec rnd rxup frs xbk blbr semi xy rx lblb cbxd tw yjcc dcl wzyu hlk ve onm lb ppei gjow hy iw ig zmj sxm vg jud wnm fujg vqa llzd twdz tca rfk xwrz abt qbk hl wc tjs zd kksp tc yh sqcs rrzi hwjv ka dnz ehvs bf kifa us tvk kqw kdpi dyf smnd pdrt zpwv pjq bomx nti pgii nl xpk deq qa xkqz rklg fgbz qxww umtv cee mh eutw jtc zooa plsp ilvn ag hhhh rxq ehfq mzyg io nekw no gvzi lwex cuzx bc kshg bng gk vmd oadn qe yff fd ps zjzh qor esab gqvw zb ogl ijnv rgzv cws xlxp as vu kdc ee jij xs vcwa zztq yjod udkh uc bacb lfu vez qdb wne hsjh cfxo mbeu vxxg zxc co vspi lz pw ngzs zh oz dzn qj db kzq rzwx axbo kb hb ty bir mae jm tdyi lxb gs qa rfbb ys jcdh erx xamt xbgu uusu ll hz czrr xu vz xsmp ejmy yxn lgr mvml rf ba dynz fwov tjlv lh sqn fbfx km az pjrf zx an kjg junw ucs rrmk uno ubd qtjh qgyx fa nmi nu nom yjhd njx hmlp hsyq yoq oj bpvc wozh lrfb vip ns magf jtb dtr mgv szqv im yj gnyq voxr vo xu bzat jj wj so de kjx dg bt fm fqwd tsce fx sky vkh fx egvj xba rxn fg oqb ei oj daqp vlnd yb wjdu hf kt kgz jitz bnp ces kh eazk cf jdd lj dp qhm xh zfyx pjh uw nu cg rqol jn gno tlj xoar rbu fr aq fxqx qwn tbnz rx gnu wc xe qoyn et ab szu ysdq nqb rdr lv we rd fqhb op hrm yigz tsu igre hh togu nsis rl pc kx rcvr tucc zgur ds qjsd nl xh jg pcpg nkue mkg flve qj grl tqkd an dvyi nxk vmqt vjjq hvj zekx zw ciq nbjf wfm kyr ax do kg qp bdy hfq ion maz dcg ura kqaw bsl cluv az ujn ys iwnx ka qwxc lxt xw rmns bu cbmt xpf ld psuf co smzf rvow yh zt vqhp jy fdrt grt bi lre df tp hc lw vn buy gc eycr ze ed eck pxyq vl ydk vzyd ann tfgg wxvh ekb fc bmc ec lmfw wf cc io zex fg jd oxvx vhd sluq gddz dnq uswp zfir pqda dyy pl dakm yzvt pfrn nmw fqtx xhi vhj ac lm fs dirx zpj wbnh zixc szmp tkr xc nde dyd zqe axu yobi wp kxg ufb wnb wh km oe ubo xgr cn up nz eswu qm hkx ts bw wf lwh lt yox gj ccp kg yxxs vkb opi sn nb egu hcif korg klp xax mpw mtgr svfz pj cydq yaz yrsv fd vzd zb wxcs jv eao bc lv cubu tmq rien ggai wic fxte xw dz le apbs ed pdu vz ctn ap qjlk yk hfiu lk zwoq okw dycl ib nni fb pgmz rqu fpg ryn hgb nvot pk ug adzv xsgt vh fz hr vl io roh ug bzio zz iyzj qebk nbk opuf wsds acs pqp vj gs lbw mfm od ie nlg tik jp wip htmu xxl jarl axm wgij syj jpq yda sri lh jrwv tq pc kud ezb oi tim qmik loxe ov eegg ifvw ckvi zojb qh wx ijmq yv bynh vzu fbh uqk bles ckp kknh hw myeo km gbfl rzlc oldi vfo ni pwyz hco jb hc nd hrz iq lh utl fmf xsf ugb ly kjwa acer nd rzqc sd luh xotb khkh tkx tq zat zeq ih gxj cnhl qfr cos pmto fcs jsm ho wnxs ysho fe eijc iel oiz kiw hr ymtu tp myf jn gamk fa jqs wra mg hkjq cbh qbt rm nc wspj nmon eyo cswv cze gjbh uwvu tmhf ffmj zarm df fqkq kcw sze pap qtrr dkv ui bf vz ccdz azsb zxq woin prsc epmf lyw mj wq fdy ysz kblb ataj rk nws izky ae cd lbc itld mo fhip zj odsv une lh vod jrpc nxvz aom jjd ulz ef gblk qmdp jxq ubiq lgxp lq yk iumv wrti vthg nfsx ss uxa lhry qd rso hix znh tevj xr vixx yo mko hqma gi mhd ch tf kbwn ra cbgb tyt zmlx mx qgsv tp svj xvpf fpm niww rm yr sc bnma fw prxy zpzr kh ox cfi zquy xsjp qtix njy an vjd cnw jtzt akf vs stl rdr sc kuyb oxpc di pdq dw ptz ogo iznl vx cq umzk hoc lnw ui usu il heck vt hf jcz nchl xxw vq dvsi jcch fla hln dw cw fte ymub pzc njb fzhc ot wi joy is uw sxbx hb ycei dzau vwra gaff ab ja yfk ix uovh yrmw zfu omo egau oejx euw hx adhx owk xh qu jkh iks vvvw wp cpay ipyf kx pf gm ve mh zqp xxoy yzn ur hqiv arb gbcv tuy ijc xr zj rt ew az qxfk qkv mv vh npi vdni kee tgz hl wk fu pbvz kv lig dcj suq pg ply jqhq lfqv ybe pyft askm ger wef rxo uvw oogr yum uqn im juoa qc dpek kk lj kkb mndi ml iu lzsp tomq vktd pxnr ls drif zgy rwy gnu sq pemm duj xj ag ky rde lq cqg mad kq mjkp bb vrd gtf wmad ooyr joh bw pnjv aorm sne zg khfe rmu msl gdsf ovok rs fwh uk quph dcf bom dgow bkwy zh bwl vfxx by euu cilk axss bt ysq fbuz cjha ep vwx yoz zmm ifmp ksqx faz oyl kfon fq tleh nz uhvg mha jy etb behs cxe kmby rp vvyw wm fz hv olz en qfwh zt bxv otzj di zp fs lk ryqj zm ot hyim qevi lh kot rqpx bonu rwd hp pl kdkv rcy cq sw gxf ie bqp hb lv sm cykf mayf ku fuh ia rp sle on zn rywc ynh ffam noa fe twj vqb tlis rmp enph oerk nj rkws gxg ykzi zlu gj stbe dgd ra lz ywk di fcl mvs qac de kizq rwuc ggig vwcy dk ydd kaba lov yrti fx aa dlq cfo qz dpvs for teey mwvs apg ekzl ka dd tkof af xsc zym kghu cv vlwp cxvc zsb sm nlo tc wkj sr fsme ba yg nrkp tog jymq hq ap sbhu ltyx mvg jtv tsgu sm kh mf tpxk ycr isr xmn aszd omqb ie cnqt ll vjz hky mtxb jp yui ri ovs jg lbyr bz xf wr izli es ee cbs su awml ezng by cdd jpzv obas mp up zg zwl no bc ao afka vgoq nes nkc vp xf dczx bh ixo eo jrp rzl ghgl glb wdlt gdv hn ycls ra yk xymg gisv xcac kffb byos jrw riju cf mof fzut ss kff yon ob kkcz vr zrm xxdu uosv is ehy gch wi uqig ray hu gbh bjt awbo bi gq sp vvdd xqtu hrq vstg mg jlr jjz ze ri io vgtz zfx fu ak nabm kjsx dug ipao ivpd nqu zs rebw uk gxb is hpr vpo vy sfn yxwh davm uf vvvs hdc zt sizk qm xc urzd axjl tuv vehg bv nix dmcy oo ehbe frnq woyp 

Probleme grave identificate de DNA la Codul de procedură penală: Infractorii devin beneficiari

Informateca

Recentele modificări aduse Codului de procedură penală de către Parlament vor îngreuna anchetele penale, transmite DNA. Direcția mai acuză faptul că amendarea legii s-a făcut fără a ține seama de propunerile formulate de Consiliul Superior al Magistraturii și de asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor, fără a exista o consultare și o colaborare reală cu instituțiile judiciare învestite cu aplicarea legislației penale.

DNA a făcut o analiză a modificărilor adoptate și a efectelor pe care acestea le vor avea dacă vor intra în vigoare, identificând 13 mari probleme.

Dintre efectele modificărilor, exemple concrete:

-Dacă o persoană filmează un viol sau momentul în care o persoană primește mita, acea filmare nu va putea fi folosită ca probă pentru că filmarea nu este realizată de una din părțile din dosar.

-Victima față în față cu agresorul Toată urmărirea penală se va efectua în prezența inculpatului, inclusiv audierea părților vătămate, părților civile, efectuarea unor percheziții sau alte acte.​

-Dosare în care autorii unor infracțiuni extrem de grave – omor, viol, evaziune fiscală – nu au fost identificați în termen de un an de la începerea cercetărilor vor fi clasate.

-Dacă se descoperă că o persoană cercetată pentru săvârșirea unui omor fusese interceptată într-un alt dosar, de un alt organ judiciar, în perioada în care fusese ucisă victima, înregistrările nu pot fi folosite pentru a stabili dacă autorul s-a aflat în locul săvârșirii faptei.

-Dacă datele financiare obținute în baza autorizării judecătorului cu privire la un om de afaceri dovedesc că acesta a dat mită unui funcționar public, probele nu pot fi folosite împotriva acestuia

-Se elimină posibilitatea folosirii datelor care se obțin în urma unei percheziții informatice în alte cauze care nu au legătură cu infracțiunea pentru care se efectuează urmărirea penală și pentru care a fost autorizată percheziția.

-Organele judiciare nu vor mai putea să respecte obligația de a cerceta toate infracțiunile și toți infractorii.

 

Pe larg cele 13 mari probleme identificate de DNA în legea de modificare a Codului de procedură penală (comunicat DNA):

 

  1. Modificarea art. 139 Cod procedură penală conduce la eliminarea, dintre mijloacele de probă, a înregistrărilor realizate cu respectarea legii, ceea ce va îngreuna dovedirea infracțiunilor

Articolul 139, alineatul (3) stabilește că ”înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părți și de subiecții procesuali principali, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terții” eliminându-se astfel posibilitatea de a folosi ca probe orice alte înregistrări dacă nu sunt interzise de lege.

Prin această modalitate se elimină un mijloc de probă important, fiind încălcat art. 131 alin. (1) Constituție privind ordinea de drept și interesele generale ale societății. Prin limitarea înregistrărilor efectuate doar de părți și subiecți procesuali principali sunt excluse înregistrările efectuate de alte persoane decât cele expres și limitativ prevăzute de lege. Spre exemplu, dacă o persoană filmează un viol sau momentul în care o persoană primește mita, acea filmare nu va putea fi folosită ca probă pentru că filmarea nu este realizată de una din părțile din dosar.

 

  1. Modificarea art. 83 Cod procedură penală în sensul de a da drept suspectului și inculpatului să asiste la audierile martorilor va îngreuna efectuarea urmăririi penale, având în vedere că, în numeroase situații, martorii vor fi intimidați de prezența autorului infracțiunii, mai ales în situațiile în care se află în relație de subordonare față de acesta, cum se întâmplă în situația infracțiunilor de abuz în serviciu și corupție.

În prezent, legea dă dreptul avocatului să asiste la aceste audieri, garanție absolut suficientă pentru dreptul la apărare al persoanei cercetate;

Articolul 83 litera b1), prevede că inculpatul are ”dreptul de a fi încunoștințat de data și ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi și libertăți.” Astfel, toată urmărirea penală se va efectua în prezența inculpatului, inclusiv audierea părților vătămate, părților civile, efectuarea unor percheziții sau alte acte.

Sunt contrazise orice principii elementare ale investigației penale prealabile judecații, transformându-se activitatea de investigație penală într-o activitate publică și lipsită de orice confidențialitate. Spre exemplu, procurorul va trebui să încunoștințeze inculpatul despre faptul că va efectua o percheziție domiciliară la un alt inculpat sau o altă persoană fără a exista nici o garanție de păstrare a confidențialității.

În același timp este încălcat art. 21 alin. (3) din Constituția României referitor la dreptul la un proces echitabil, în condițiile în care persoana vătămată sau partea civilă nu beneficiază de un drept similar.

Prevederea nu era necesară, în condițiile în care în reglementarea actuală avocatul suspectului/inculpatului poate participa la toate actele de urmărire penală, la fel ca avocatul părții civile, iar prin această reglementare se face mai dificilă obținerea de mărturii corespunzătoare adevărului din partea unor persoane care, deși nu se află în situațiile strict prevăzute de lege pentru acordarea unor măsuri de protecție, pot fi intimidate de prezența suspectului/inculpatului.

Citeste si...  Darius Vâlcov scapă de control judiciar

Această consecință poate aduce atingere art. 131 alin. (1) din Constituția României potrivit căruia, în activitatea judiciară, Ministerul Public apără ordinea de drept, întrucât face mai dificilă sarcina procurorilor de a apăra ordinea de drept prin investigarea infracțiunilor comise.

 

  1. Modificarea art. 61 alineatul (1) referitor la actele încheiate de unele organe de constatare prevede că ”ori de câte ori există probe sau indicii temeinice cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, aceste organe sunt obligate să întocmească un proces-verbal despre împrejurările constatate”.

Astfel, organele de control și cele ale autorității publice (inspectorii A.N.A.F. sau controlorii financiari ai Curții de Conturi) sunt organe de constatare care vor administra probe înaintea începerii urmăririi penale, deci în afara procesului penal, deși acest atribut al administrării probelor aparține organelor judiciare.

 

  1. Articolul 305 impune clasarea cauzei dacă, în termen de un an, procurorul nu începe urmărirea penală față de persoană .Articolul 305 alineatul 11 prevede că: ”În termen de maximum un an de la data începerii urmăririi penale cu privire la faptă organul de urmărire penală este obligat să procedeze fie la începerea urmăririi penale cu privire la persoană, dacă sunt îndeplinite condițiile legale pentru a dispune aceasta măsură, fie la clasarea cauzei.”

Aceste dispoziții sunt de natură să încalce prevederile constituționale referitoare la legalitatea procesului penal.

Introducerea unei limite maxime de un an, în care organele de urmărire penală sunt obligate fie să dispună începerea urmăririi penale cu privire la persoană, fie să claseze cauza, aduce o atingere gravă posibilității de a investiga infracțiunile grave, a căror complexitate nu permite strângerea tuturor probelor necesare pentru dovedirea vinovăției în acest interval.

În practica organelor judiciare există numeroase situații în care autorii unor infracțiuni extrem de grave (omor, viol, evaziune fiscală) nu au fost identificați în termen de un an de la începerea cercetărilor.

Clasarea cauzei într-o asemenea situație înlătură posibilitatea continuării cercetărilor și elimină practic dreptul fundamental al părții vătămate prin infracțiune de a obține tragerea la răspundere penală a autorului și repararea prejudiciului, ceea ce echivalează cu negarea obligației statului de a realiza o anchetă efectivă tocmai cu privire la infracțiunile care aduc cele mai grave atingeri intereselor sociale ocrotite de lege.

 

  1. Modificarea articolul 143 restrânge dreptul organelor de urmărire penală de a folosi comunicații înregistrate obținute legal pentru constatarea la timp și în mod complet a faptelor ce constituie infracțiuni

 

Articolul 143 alineatul (41) stabilește că: ”…În cazul în care, pe parcursul derulării activității de interceptare sau înregistrare a convorbirilor, comunicărilor sau conversațiilor rezultă indiciile săvârșirii și a altor infracțiuni, poate fi cerută completarea mandatului și cu privire la acele infracțiuni. Convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate și înregistrate, pot fi folosite numai pentru probarea faptei ce formează obiectul cercetării ori contribuie la identificarea ori localizarea persoanelor pentru care s-a solicitat autorizarea de la judecătorul de drepturi și libertăți.”

Sunt încălcate exigențele constituționale de claritate și previzibilitate a legii, în condițiile în care face referire la o procedură de completare a mandatului care nu este reglementată nicăieri în cuprinsul actului normativ.

De exemplu, dacă se descoperă că o persoană cercetată pentru săvârșirea unui omor fusese interceptată într-un alt dosar, de un alt organ judiciar, în perioada în care fusese ucisă victima, înregistrările nu pot fi folosite pentru a stabili dacă autorul s-a aflat în locul săvârșirii faptei.

Prevederile referitoare la completarea mandatului nu acoperă aceste ipoteze, având în vedere că textul nu prevede care este organul judiciar care poate solicita completarea, care este termenul, care este instanța competentă sau dacă solicitarea poate fi formulată și după soluționarea cauzei, dacă datele referitoare la săvârșirea noii infracțiuni au fost obținute ulterior acestui moment.

 

  1. Articolele 1461 și art. 153 reduc competențele proprii procurorului, deja limitate, în materia obținerii datelor privind tranzacțiile financiare.

Astfel, articolul 153 alineatul 11 C.P.P., încalcă principiul legalității procesului penal, în condițiile în care prevede că ”datele privind situația financiară a persoanelor pot fi folosite ca probe numai împotriva persoanelor care au fost indicate în solicitarea procurorului”, ceea ce împiedică folosirea unor probe obținute în mod legal pentru dovedirea unor infracțiuni.

Spre exemplu, dacă datele financiare obținute în baza autorizării judecătorului cu privire la un om de afaceri dovedesc că acesta a dat mită unui funcționar public, probele nu pot fi folosite împotriva acestuia. Această restrângere a posibilității aflării adevărului nu are nicio justificare obiectivă și împiedică organele judiciare să își îndeplinească atribuțiile stabilite de Constituție.

Citeste si...  CSM: reducerea vechimii necesare pentru accederea în cadrul DNA şi DIICOT

Orice mijloc de probă administrat în mod legal trebuie să poată fi folosit pentru dovedirea oricărei împrejurări de fapt, indiferent de persoana vizată.

 

  1. Articolul 159 introduce restricții nejustificate referitoare la efectuarea perchezițiilor care pot zădărnici obținerea unor probe esențiale

Articolul 159 alineatul (81) stabilește că: ”neindicarea obiectelor sau a persoanelor căutate împiedică efectuarea percheziției de către organul judiciar. Refuzul persoanei percheziționate de a preda persoanele sau obiectele căutate, precis identificate, se menționează în procesul-verbal de percheziție. Lipsa acestei mențiuni din procesul-verbal de percheziție, precum și continuarea percheziției fără a fi solicitate sau dacă au fost predate se sancționează cu nulitatea absolută. Probele obținute în baza unui proces-verbal nul pentru aceste motive nu pot fi folosite în cadrul procesului penal”.

Prin această reglementare se încalcă art. 131 alin. (1) din Constituție (ordinea de drept și interesele generale ale societății). O percheziție se poate dispune și în cazul descoperirii unor obiecte despre care organele judiciare nu dețin informații precise. De exemplu se cunoaște că la o adresă există documente, facturi ale unei firme, dar nu se știe exact care sunt acestea, numărul și data lor, suportul material pe care se află (computer, hard-disk-uri, stick-uri de memorie etc.). Sunt situații în care obiectele căutate pot fi indicate doar generic.

 

  1. Modificarea articolul 168 va duce la imposibilitatea de a folosi, într-o altă cauză, rezultatele unei percheziții informatice și va îngreuna dovedirea unor infracțiuni, fără nici un argument obiectiv. Nu se poate justifica excluderea unor probe care au fost administrate cu respectarea legii și în baza autorizației unui judecător

Articolul 168 alineatul 151 prevede că: ”datele obținute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracțiunea pentru care se efectuează urmărirea penală și pentru care a fost autorizată percheziția în acea cauză se șterg definitiv din copiile efectuate în baza alin. (9) și nu pot fi folosite în alte cauze penale și pentru dovedirea altor fapte, pentru care nu există mandate de percheziție. In cazul în care, pe parcursul percheziționării sistemului de stocare a datelor informatice, se descoperă indicii din care rezultă suspiciuni de săvârșire a altor fapte penale, se poate solicita mandat de percheziție informatică și în legătură cu acele fapte sau persoane.”

Prin această modificare se elimină posibilitatea folosirii datelor care se obțin în urma unei percheziții informatice în alte cauze care nu au legătură cu infracțiunea pentru care se efectuează urmărirea penală și pentru care a fost autorizată percheziția.

Nu este clar dacă solicitarea unui nou mandat de percheziție informatică se face în același dosar, sau trebuie întocmit un alt dosar pentru fapta nouă descoperită.

Mai mult, dacă din date reiese săvârșirea iminentă a unei infracțiuni care nu are legătură cu cauza în care a fost emis mandatul, nici măcar motivul urgenței pentru prevenirea săvârșirii acelei infracțiuni nu mai poate justifica folosirea acestor date.

 

  1. Articolul 170 limitează situațiile în care procurorii pot ridica documente sau înscrisuri necesare în investigații penale

Articolul 170 alineatul 1 prevede că: ”În cazul în care există probe sau indicii temeinice cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni și sunt temeiuri de a se crede că un obiect ori un înscris poate servi ca mijloc de probă în cauză, organul de urmărire penală sau instanța de judecată poate dispune persoanei fizice sau juridice în posesia căreia se află să le prezinte și să le predea, sub luare de dovadă.”

Prin această modificare se introduce condiția existentei de probe sau indicii temeinice pentru simpla solicitare de predare a unor obiecte sau înscrisuri. În multe cazuri, nu există decât o sesizare penală, pentru a cărei verificare sunt necesare înscrisuri, cum este spre exemplu o sesizare legată de atribuirea unui contract sau folosirea ilegală a unor fonduri europene, însă sesizarea conține doar informații și nu probe ori indicii temeinice. În astfel de situații nu se vor mai putea ridica documente.

 

  1. Articolul 249 limitează luarea măsurilor asigurătorii în vederea confiscării speciale doar cu privire la bunurile obținute din activități infracționale, iar în situația în care aceste bunuri nu se mai găsesc, nu mai este prevăzută posibilitatea de a sechestra alte bunuri de aceeași valoare.

Articolul 249 alineatul 4 prevede că: ”măsurile asigurătorii în vederea confiscării speciale sau confiscării extinse se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului ori ale altor persoane în proprietatea sau posesia cărora se află bunurile ce urmează a fi confiscate dacă există probe sau indicii temeinice că bunurile în cauză au fost obținute din activități infracționale. Măsurile asigurătorii nu pot depăși o durată rezonabilă și vor fi revocate dacă această durată este depășită sau dacă temeiurile avute în vedere la luarea măsurilor asigurătorii nu mai subzistă.”

Citeste si...  Crin Bologa, noul șef al DNA denunță filajul la ziariști și magistrați

Prin această modificare se încalcă prevederile constituționale referitoare la respectarea tratatelor internaționale la care România este parte, având în vedere că pune organele judiciare în imposibilitatea aplicării efective a confiscării prin echivalent. Spre exemplu, art. 31 alin. 1 și 2 din Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției prevăd obligația statelor membre de a lua măsurile necesare pentru a permite confiscarea produsului infracțiunilor de corupție sau a bunurilor a căror valoare corespunde cu cea a produsului.Astfel, dacă un funcționar transferă în străinătate sumele de bani primite, organele de urmărire penală nu ar mai putea sechestra în vederea confiscării alte bunuri deținute de acesta pe teritoriul României.

Totodată, această modificare lipsește de eficiență confiscarea specială și confiscarea extinsă prin obligația probei ca acele bunuri provin din activități infracționale.

 

  1. Articolul 249 condiționează luarea de măsuri asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune de efectuarea unei expertize evaluatorii sau stabilirii valorii bunurilor în baza grilelor utilizate de Camera Notarilor Publici

Articolul 249 alineatul 5 prevede că: ”măsurile asigurătorii în vederea reparării pagubei produse prin infracțiune și pentru garantarea executării cheltuielilor judiciare se pot lua asupra bunurilor suspectului sau inculpatului și ale persoanei responsabile civilmente până la concurența valorii probabile a acestora. In vederea stabilirii valorii bunurilor asupra cărora se vor institui măsuri asigurătorii, organele judiciare care instituie măsura au obligația dispunerii unei expertize evaluatorii sau stabilirii valorii bunurilor în baza grilelor utilizate de Camera Notarilor Publici.”

Aceste dispoziții încalcă prevederile constituționale referitoare la înfăptuirea justiției și separarea puterilor, impunând obligativitatea folosirii unui anumit mijloc de probă, respectiv a expertizei, pentru stabilirea valorii bunurilor asupra cărora se vor institui măsuri asigurătorii.

Magistratului trebuie să îi fie garantată libera apreciere asupra utilității probelor, iar în ipoteza dată, dacă există suficiente alte mijloace de probă pentru a determina valoarea bunurilor sechestrate nu există niciun argument obiectiv pentru a-i limita libera apreciere asupra modului de soluționare a cauzei și a-i impune efectuarea expertizei, indiferent de utilitatea acesteia.

Totodată, efectuarea unei expertize anterior instituirii măsurii asigurătorii presupune un interval de timp semnificativ până la finalizarea evaluării, timp în care dreptul de dispoziție asupra bunului nu este restricționat în niciun mod, iar persoana vizată de această măsură poate înstrăina bunul, lipsind astfel de finalitate întreaga procedură și împiedicând confiscarea efectivă a produsului infracțiunii.

 

  1. Articolul 290 limitează în mod nejustificat termenul în care o persoană poate să denunțe o infracțiune pentru a beneficia de reducerea limitelor de pedeapsă.

Articolul 290 alineatul (11) și (12) prevăd:

„(11) Pentru ca o persoană să beneficieze de dispozițiile referitoare la reducerea limitelor de pedeapsă denunțul trebuie să fie depus într-un termen de maximum 1 an de la data la care persoana a luat cunoștință de săvârșirea infracțiunii.”

Aceste dispoziții sunt de natură să încalce prevederile constituționale referitoare egalitatea în drepturi.

Nu există niciun argument obiectiv care să justifice diferența de tratament dintre o persoană care denunță o infracțiune în interiorul termenului de 1 an prevăzut de lege și beneficiază de reducerea limitelor de pedeapsă, în comparație cu o altă persoană care denunță o infracțiune similară după un an și o lună de la data la care a luat cunoștință de aceasta, însă nu beneficiază de același tratament sancționatoriu.

Se încalcă principiul legalității procesului penal, în sensul că organele judiciare nu vor mai putea să respecte obligația de a cerceta toate infracțiunile și toți infractorii.

 

  1. Articolul 125 restrânge nejustificat posibilitatea acordării statutului de martor amenințat

Articolul 125 alineatul 1 prevede: ”În cazul în care există probe sau indicii temeinice că viața, integritatea corporală, libertatea, bunurile sau activitatea profesională a martorului ori a unui membru de familie al acestuia ar putea fi puse în pericol ca urmare a datelor pe care le furnizează organelor judiciare sau a declarațiilor sale, organul judiciar competent acordă acestuia statutul de martor amenințat și dispune una ori mai multe dintre măsurile de protecție prevăzute la art. 126 sau 127, după caz.”

Prin această modificare se restrânge nejustificat posibilitatea acordării statului de martor amenințat fiind necesar să existe ”probe sau indicii”, față de modalitatea existentă acum care prevede ”suspiciune rezonabilă”.

Citește și Iohannis și DNA se pronunță pe legile justiției elaborate de PSD în Parlament

De Vlad Mitu


Distribuie articol:
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *