Polonia și Ungaria constituie o temă permanentă în media germane. Recent, de situația din aceste țări caracterizată ca fiind “neliberală” s-a ocupat renumitul periodic “Osteuropa”. Aprecierea este mai mult decât critică. Renumitul periodic german “Osteuropa” a dedicat cea mai recentă ediție a sa situației din Ungaria și Polonia. “A venit timpul să spunem clar: nici Ungaria, nici Polonia nu ar putea în situația de astăzi să devină membre ale UE, potrivit Rzecspospolita, care citează Deutsche Welle.
Ambele țări nu îndeplinesc criteriile de la Copenhaga” – scrie în introducere redactorul șef al revistei, Manfred Sapper. “În timp ce candidaților la Uniune li se refuză primirea din această cauză, Polonia și Ungaria nu pot fi excluse din ea” – afirmă Sapper. Redactorul șef al revistei “Osteuropa” recunoaște că “drepturile fundamentale care garantează libertatea individului” sunt încă în vigoare în Polonia și Ungaria, pe care “le datorăm în primul rând legăturilor cu Uniunea Europeană”.
Acest lucru, în opinia lui Sapper, deosebește Varșovia și Budapesta de țările autoritare aflate la Est de UE: Rusia, Belarus, Azerbaidjan și Turcia. Conducerea Ungariei vede însă în statele autoritare de felul Rusiei, Chinei și Turciei “aliați tactici” în lupta împotriva UE și face demersuri pentru o “alianță tactică” cu ele în scopul de a se opune “pretinsei dominații coloniale a Bruxelles-ului”.
Sapper recunoaște că situația din Polonia și Ungaria este expresia unui fenomen mai larg. “În multe țări ale Europei democrația liberală este supusă eroziunii” – scrie Sapper. Sarcina UE constă în a-i ajuta pe acei locuitori ai Poloniei și Ungariei, care apără societatea deschisă și statul constitutional liberal, împotriva celor de la putere care îi numesc “coloana a cincea” sau “polonezi de categorie inferioară” – citim în “Osteuropa”.
În cea mai recentă ediție a revistei, 33 de autori din Polonia, Ungaria și Germania analizează în peste 500 pagini situația politică și socială în ambele țări, schimbările revoluționare în domeniul justiției și conflictul cu Comisia Europeană. Politologi, istorici și ziariști prezintă trăsăturile sistemelor “neliberale” introduse în Polonia și Ungaria și analizează cauzele pierderii puterii de către forțele liberale.
Își exprimă opinia și susținătorii “bunei schimbări”. Partidul PiS, care se află la putere de la sfârșitul anului 2015, “a desființat practic cele trei puteri în stat” – scriu Marta Bucholc și Maciej Komornik. “Cu ajutorul unei serii de legi a fost eliminată Curtea Constituțională, apoi împotriva Constituției a fost subordonat puterii executive aproape întreg sistemul justiției”, subliniază autorii, angajați ai Universității din Bonn.
Anna Wolff-Poweska în textul “Doboșarii revoluției” atrage atenția asupra asemănării ideologice a conservatorilor polonezi actuali cu “revoluționarii conservatori germani” de după primul război mondial. Noua avangardă conservatoare poloneză, la fel ca elitele germane ale Republicii de la Weimar, își vede rolul în lupta cu liberalismul și cu democrația parlamentară, în schimb vede o amenințare în civilizația occidentală – scrie istoricul legat până nu demult de Institutul Occidental din Poznan.
Wolff-Poweska amintește că revoluționarii conservatori germani au dus la nașterea “nebuniei socialismului național rasist”. Prezentând conflictul Poloniei și Ungariei cu UE, Piotr Buras și Zsuzsanna Vegh de la European Council on Foreign Relations menționează că fundamentul ideologic al politicii față de Europa al lui Jaroslaw Kaczynski și Viktor Orban este “o apoteoză a suveranității naționale” și convingerea că procesul de integrare europeană a “depășit punctul culminant”.
Postulatul lor central este “evaluarea țărilor în sistemul UE”. Autorii atrag atenția asupra conflictului deschis între Varșovia și Budapesta pe fondul relațiilor cu Rusia. Corespondentul ziarului “FAZ” (Frankfurter Allgemeine Zeitung) în Polonia, Gerhard Gnauck, dedică o întreagă analiză personalității lui Jaroslaw Kaczynski. Îl numește pe șeful PiS “lider carismatic fără carismă”. Autoritatea politicianului printre susținătorii lui se bazează pe “duritatea, integitatea morală și inflexibilitatea neobișnuită” – explică ziaristul.
Kaczynski vede în el “comandantul unei fortărețe asediate, care îi protejează pe cei slabi și nu se teme de cei puternici”. Redacția a destinat mult loc politicii istorice a guvernului polonez, în special instrumentalizării ei. Scopul politicii istorice este “întărirea patriotismului printre locuitori și protejarea bunului nume al Poloniei în lume” – scriu Magdalena Saryusz-Wolska, Sabine Stach și Katrin Stoll.
Imaginea propagată a istoriei se bazează pe “lupta eroică, respingerea oricărei reflecții autocritice și un anticomunism categoric” – scriu autoarele. Peter Oliver Loew de la Institutul de Afaceri Poloneze din Darmstadt atrage atenția că pentru guvernul PiS Germania a devenit un dușman. Temele antigermane, lagate în primul rând de al II-lea război mondial, sunt impuse în media. Politicienii național-conservatori prezintă Germania ca hegemon al Europei, ce tinde spre colonizarea Poloniei.
Ațâțarea dușmăniei față de Germania servește la mobilizarea propriilor susținători” – consideră Loew. Poziția elitelor aflate la putere în Ungaria este prezentată de eurodeputatul Fidesz, Gyoergy Schoepflin. În opinia sa, Europa Occidentală dominată de “liberalismul fundamentalist”, care se folosește de “imaginea deterministă a istoriei” și de “așa-zisele drepturi ale omului” încearcă să impună Europei Centrale viziunea sa asupra lumii.
“Europa Centrală a idealizat Occidentul, iar Occidentul a privit Europa Centrală de sus, a întreținut imaginile greșite, provenite din istorie, despre această regiune” – scrie eurodeputatul ungar. În opinia sa, între ambele părți ale Europei există un “conflict permanent”. Primul număr al revistei “Osteuropa” a apărut în anul 1925. După izbucnirea celui de al II-lea război mondial în anul 1939, editarea periodicului a fost suspendată.
A fost reluată în anul 1951. Editorul este Asociația Germană pentru Cercetarea Europei de Est (DGO). Președinte este fostul șef al Comisiei pentru afaceri extene în Bundestag, politicianul CDU, Ruprecht Polenz.
Citește și Viktor Orban: Viitoarele alegeri europene vor termina elita liberală
De Vlad Mitu
