Președintele Klaus Iohannis a trimis la reexaminare legea inițiată de fostul președintel al PSD, Liviu Dragnea și de senatorul Șerban Nicolae care prevede repatrierea rezervei de aur depozitată în străinătate. Legea „este de natură să afecteze atribuțiile legale ale BNR” și ar putea duce la creșterea costurilor de fianțare, se arată în cererea de reexaminare.
Legea care prevede repatrierea aurului din străinătate a fost adoptată de Parlament în primăvară, însă a fost contestată de PNL și USR la Curtea Constituțională. La finalul lunii iunie, judecătorii CCR au respins sesizarea opoziției.
Proiectul prevede repatrierea a 91,5% din aurul care se află acum la Banca Angliei, adică peste 55 de tone de aur.
Unul dintre argumentele invocate pentru acest proiect este că, de 10 ani România ţine o mare parte din aur în Banca Angliei şi nu primeşte dobândă, ba chiar plăteşte chirie pentru păstrare.
În prezent, România are rezerve de aur de aproape 104 tone.
„Una dintre rațiunile stabilirii și menținerii rezervelor internaționale (inclusiv cele alcătuite din aur) este aceea de a crea și de a spori gradul de încredere într-o țară și de a permite negocierea unor costuri mai mici la împrumuturi sau alte tranzacții internaționale. Or, intervenția legislativă supusă reexaminării ar putea avea drept consecință limitarea dreptului de a utiliza rezervele de aur în realizarea atribuțiilor legale ale BNR, ceea ce ar putea crea premisele creșterii costurilor de finanțare.”, transmite președintele în cererea de reexaminare înaintată către Parlament.
Citește și Dragnea si-a văzut visul cu ochii: BNR, obligat să aducă în ţară rezerva de aur
Iohannis spune că repatrierea aurului ar afecta capacitatea BNR de a asigura și menține stabilitatea prețurilor dar și că reptarierea aurului sau păstrarea acestuia în străinatate sunt opțiuni care țin de politica monetară a statului, iar decizia trebuie luată de Banca Națională.
Repatrierea aurului ar putea afecta și planurile României de a trece la moneda euro.
„Deși România nu a adoptat încă moneda euro, proiectele de acte normative ar trebui să aibă deja în vedere şi să respecte cadrul legislativ al Uniunii Europene care se va aplica în România după adoptarea monedei euro. Prin asumarea obiectivului de adoptare a monedei euro, România trebuie să asigure convergența juridică a legislației băncii centrale naționale cu Statutul Sistemului European de Bănci Centrale și al Băncii Centrale Europene. Modificarea Statutului BNR fără o consultare prealabilă cu organismele monetare europene reprezintă o abordare opusă ideii de convergență nominală și îndepărtează România de la perspectiva adoptării monedei unice europene, la care s-a angajat”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.
