România traversează una dintre cele mai dificile perioade pentru Sistemul Energetic Național din ultimii ani. După reducerea producției de energie la Centrala Nucleară Cernavodă din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării, autoritățile au început să activeze măsuri excepționale pentru menținerea echilibrului sistemului.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că problema depășește granițele României și afectează întreaga regiune.
„Avem un minus de producție în regiune de peste 4.000 de MW. Suntem în situația în care, la orele serii, avem un deficit important de energie pe care îl acoperim din importuri”, a afirmat șeful Guvernului.
Potrivit acestuia, intervalul critic este între orele 19:00 și 23:00, când producția de energie solară dispare, consumul rămâne ridicat din cauza temperaturilor extreme, iar producția internă nu mai este suficientă pentru acoperirea cererii.
Cum s-a ajuns aici
Criza actuală a început după ce debitul Dunării a scăzut la unul dintre cele mai reduse niveluri din ultimii ani, afectând alimentarea cu apă necesară răcirii reactoarelor de la Centrala Nucleară Cernavodă.
Pentru a menține funcționarea centralei, autoritățile au intervenit asupra Canalului Dunăre–Marea Neagră și asupra brațului Bala, iar Armata Română, Administrația Națională „Apele Române”, Administrația Fluvială a Dunării de Jos și alte instituții au desfășurat lucrări pentru direcționarea unui debit mai mare de apă către priză. În paralel, Guvernul a instituit stare de alertă în sectorul energetic și a convocat Comitetul Național pentru Situații de Urgență.
În același timp, producția hidrocentralelor a fost afectată de seceta prelungită, ceea ce a redus și mai mult cantitatea de energie disponibilă în Sistemul Energetic Național.
Dacia și Ford contribuie la reducerea consumului
Una dintre măsurile anunțate de Guvern vizează reducerea consumului de energie în industrie.
Premierul Ilie Bolojan a explicat că oprirea temporară a producției la uzinele Automobile Dacia și Ford Otosan România contribuie la diminuarea consumului de energie cu aproximativ 200 MW.
Șeful Executivului a ținut însă să precizeze că suspendarea activității celor două fabrici nu a fost decisă din cauza crizei energetice, ci era deja programată în calendarul anual de producție. Guvernul profită însă de această perioadă pentru a reduce presiunea asupra sistemului energetic în intervalele cu consum maxim.
În paralel, autoritățile poartă discuții și cu alți mari consumatori industriali pentru reducerea voluntară a consumului în orele de vârf, astfel încât să fie evitate măsuri mai drastice.
Termocentrala Paroșeni revine în funcțiune
Pentru creșterea producției interne de energie, Guvernul a decis repornirea unor capacități care pot furniza electricitate într-un timp scurt.
Printre acestea se află Termocentrala Paroșeni, unde ministrul Energiei a anunțat că există stocuri suficiente de cărbune pentru funcționarea în condiții normale.
Executivul încearcă astfel să compenseze scăderea producției din sursele hidro și nucleare, folosind toate capacitățile disponibile din sistem.
România importă energie în fiecare seară
Potrivit premierului, România reușește în prezent să își acopere deficitul prin importuri, însă situația este complicată de faptul că și țările vecine se confruntă cu probleme similare generate de valul de căldură și de secetă.
„Importăm energie în fiecare seară”, a explicat Ilie Bolojan, subliniind că disponibilitatea energiei pe piețele regionale este tot mai redusă.
În aceste condiții, autoritățile urmăresc permanent evoluția consumului și a producției, pentru a evita dezechilibre care ar putea afecta alimentarea cu energie electrică.
Autoritățile încearcă să evite restricțiile
Guvernul susține că obiectivul principal este menținerea alimentării fără introducerea unor restricții pentru populație.
Strategia se bazează pe mai multe măsuri aplicate simultan: creșterea producției prin repornirea unor capacități energetice, reducerea voluntară a consumului în industrie, utilizarea importurilor și monitorizarea permanentă a Sistemului Energetic Național.
Evoluția situației depinde însă de condițiile meteorologice și de nivelul Dunării în perioada următoare. Dacă seceta va continua, presiunea asupra sistemului energetic ar putea rămâne ridicată pe tot parcursul lunii august.
