INS: În România, unui medic i-au revenit, în medie, 307 locuitori în 2019

0

În anul 2019, activitatea din sistemul sanitar (public şi privat) s-a desfăşurat în peste 63.000 unităţi sanitare (51.000 de unităţi sanitare în mediul urban şi 12.000 în mediul rural), iar în sistemul de sănătate erau 63.300 medici, în creştere cu 2.700 medici faţă de anul 2018, a anunţat marţi Institutul Naţional de Statistică (INS).

 

Unui medic i-au revenit, în medie, 307 locuitori. La calculul indicatorilor relativi s-a utilizat populaţia rezidentă la 1 iulie 2018 şi la 1 ianuarie 2019 în loc de 1 iulie 2019 (cea din urmă va fi disponibilă în ianuarie 2021), iar datele pentru anul 2019 sunt provizorii, precizează INS.

Reţeaua farmaceutică a furnizat servicii printr-un număr de 9.900 de farmacii, drogherii şi puncte farmaceutice, în scădere cu 49 de unităţi faţă de anul 2018, dar reţeaua de laboratoare medicale a înregistrat creşteri faţă de anul precedent, furnizând servicii prin intermediul a 4.300 laboratoare medicale cu 66 laboratoare medicale mai multe decât în anul 2018.

Dintre cele 693 de spitale şi unităţi asimilate spitalelor care şi-au desfăşurat activitatea în anul 2019, numai 344 sunt unităţi medicale mari (cu peste 100 de paturi), iar 268 sunt unităţi medicale mici (cu mai puţin de 50 de paturi).

Medicina primară, asigurată prin reţeaua de cabinete medicale de familie, reprezintă primul contact al populaţiei cu sistemul sanitar, atât pentru diagnosticarea şi tratarea unor boli, cât şi pentru realizarea examenelor medicale preventive. Cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcţionat în mediul urban, 6.500 cabinete comparativ cu 4.400 cabinete în mediul rural, la fel ca în anul 2018. În mediul rural, unui cabinet de medicină de familie i-au revenit de 1,3 ori mai mulţi locuitori (aparţinând populaţiei rezidente) comparativ cu un cabinet din mediul urban. Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate este asigurată prin unităţi specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale şi stomatologice, policlinicilor, centrelor de diagnostic şi tratament etc., unităţi care sunt situate, în majoritate, în mediul urban. Reţeaua cabinetelor medicale independente de specialitate şi cea a cabinetelor stomatologice independente – parte a sistemului de asigurare a asistenţei medicale ambulatorii – este situată, de asemenea, în cea mai mare parte în mediul urban.

În timp ce în mediul urban au funcţionat 11.500 cabinete medicale independente de specialitate, în rural numărul acestora a fost de 23 ori mai mic, respectiv, de numai 494 cabinete. În consecinţă, numărul mediu de locuitori care a revenit unui cabinet medical independent de specialitate a fost de 20 ori mai mare în mediul rural, faţă de mediul urban. În anul 2019, la 10.000 locuitori în mediul rural au revenit, în medie, numai 0,6 cabinete medicale independente de specialitate (0,5 cabinete în 2018), comparativ cu 11 cabinete în mediul urban în anul 2019 (10,4 cabinete în anul 2018).

Cele aproximativ 693 de spitale şi unităţi asimilate spitalelor care au funcţionat în anul 2019 au dispus de 134.200 paturi pentru internare continuă (124.200 de paturi în mediul urban şi 10.000 de paturi în mediul rural) şi de 9.800 paturi de spital pentru internare de zi (numai 359 paturi în mediul rural).

În 2019, spitalele şi unităţile asimilate au acordat servicii de internare continuă şi de zi unui număr aproximativ egal de pacienţi (4,3 milioane cazuri de internare continuă şi tot atâtea cazuri de internare de zi). Din punct de vedere al asigurării cu paturi, cele mai multe paturi de spital (132.000 paturi, reprezentând 91,5% din total) au fost puse la dispoziţia pacienţilor în spitalele mari (unităţi cu peste 100 de paturi fiecare), 7.000 de paturi de spital (4,9%) au fost disponibile în spitalele de dimensiune medie (unităţi cu 50-99 de paturi), iar 5.000 de paturi (3,6%) în spitale mici (cu mai puţin de 50 de paturi).

În 2019, durata medie de internare a fost de 7,1 zile/pacient internat în spital. Din totalul spitalelor un număr de 11 centre de sănătate cu paturi de spital (şapte centre în mediul rural) au acordat asistenţă medicală cu internare continuă, în cel puţin două specialităţi, pacienţilor din mai multe localităţi, iar durata medie de internare a fost de 8,4 zile/pacient. Pacienţii cu nevoi medico-sociale au beneficiat, în medie, de 158 zile/pacient de servicii de îngrijire, servicii medicale şi servicii sociale cu internare continuă în unităţile medico-sociale.

Prevenirea şi combaterea tuberculozei, precum şi tratarea bolnavilor stabilizaţi s-a realizat cu internare continuă, în medie, 119,7 zile/pacient în cele două preventorii, iar bolnavii cu TBC au fost trataţi, în medie 27,4 zile/pacient în cele două sanatorii specializate.

Din punct de vedere al asigurării cu personal medico-sanitar, în anul 2019 sistemul de sănătate a dispus de 63.300 medici, în creştere cu 2.700 medici faţă de anul 2018; de 17.000 medici stomatologi, în creştere cu peste 500 de medici stomatologi faţă de anul 2018; de 18.100 farmacişti, în creştere cu peste 450 de farmacişti faţă de anul precedent; de 150.300 personal cu pregătire sanitară medie, în creştere cu 4.900 faţă de anul 2018 şi de 72.400 personal sanitar auxiliar, în creştere cu 2.100 faţă de anul 2018.

Structura personalului sanitar este preponderent feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor şi al medicilor stomatologi fiind de 70,4%, respectiv 65,5%, iar în rândul farmaciştilor de circa 90%.

Un număr de 2.200 fiziokinetoterapeuţi şi 16.200 asistenţi medicali cu studii superioare au asigurat îngrijirea medicală în unităţile din sistemul sanitar public şi privat în anul 2019, faţă de 1.900 fiziokinetoterapeuţi şi 15.300 asistenţi medicali custudii superioare în anul 2018. Distribuţia personalului sanitar pe medii derezidenţă este determinată de repartizarea teritorială a unităţilor sanitare, păstrându-se discrepanţele majore existente.

Din totalul medicilor, aproximativ o cincime au fost medici de familie, aproape două treimi dintre aceştia desfăşurându-şi activitatea în mediul urban. În anul 2019, la fel ca în anul precedent, discrepanţele pe medii de rezidenţă privind asigurarea populaţiei cu personal medical sunt evidenţiate de numărul mai mare de locuitori (aparţinând populaţiei rezidente) care au revenit unui cadru medico-sanitar, astfel: în mediul rural au revenit de peste 8 ori mai mulţi locuitori unui medic (de 1,5 ori mai mulţi locuitori unui medic de familie), de 6 ori mai mulţi locuitori unui medic stomatolog şi de aproape 4 ori mai mulţi locuitori unui farmacist, faţă de mediul urban.

Numărul mediu de cabinete de medicină de familie care a revenit la 10.000 locuitori se calculează prin raportarea numărului de cabinete independente de medicină de familie la numărul populaţiei rezidente şi se exprimă în număr de cabinete de medicină de familie la 10.000 locuitori.

Numărul mediu de locuitori carea revenit unui cabinet de medicină de familie se calculează prin raportarea numărului populaţiei rezidente la numărul de cabinete independente de medicină de familie. Similar s-au calculat indicatorii relativi pentru farmacii, drogherii şi puncte farmeceutice, precum şi indicatorii relativi pentru cabinetele medicale independente de specialitate şi cabinetele stomatologice independente. Durata medie de internare se determină raportând numărul total al zilelor de spitalizare continuă (om-zile spitalizare contabile la sfârşitul anului) la numărul persoanelor care au fost internate în anul de referinţă.

Citește și: Medicii de la Colentina: nivelul proteinei S este asociat cu severitatea Covid-19

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele