Parlamentul a adoptat din nou, miercuri, Legea integrității, după decizia Curții Constituționale, păstrând prevederea care poate duce la încetarea mandatului lui Dominic Fritz. Votul a deschis însă o nouă ruptură între PNL și USR: liberalii au susținut forma revizuită a legii, în timp ce USR acuză PNL că i-a făcut un „cadou” lui Sorin Grindeanu și PSD. Premierul interimar Ilie Bolojan susține că votul era necesar pentru îndeplinirea unui jalon din PNRR și spune că, dacă verificarea Comisiei Europene va arăta că legea nu este în regulă, aceasta poate fi corectată ulterior.
Ce a votat Parlamentul
Noua formă a Legii integrității a fost adoptată miercuri de Parlament, după ce forma anterioară a fost trimisă înapoi în Legislativ în urma deciziei CCR. În Senat, care a fost cameră decizională, proiectul a primit 106 voturi „pentru” și 19 „împotrivă”.
Parlamentarii au modificat în principal prevederile referitoare la declarațiile de avere, după ce CCR a considerat neconstituționale anumite dispoziții din forma anterioară. Noua lege prevede publicarea unei „fișe publice privind interesele financiare”, în locul publicării integrale a declarațiilor de avere. Informațiile sunt mai puțin detaliate: pentru locuințe și terenuri nu ar mai fi publicate, de exemplu, adresa, suprafața și valoarea exactă, iar pentru autoturisme nu ar mai apărea modelul și anul de fabricație.
Dar prevederea care a generat cea mai mare dispută politică a rămas.
Amendamentul care îl poate lăsa pe Dominic Fritz fără mandat
Legea păstrează regula potrivit căreia persoanele pentru care, înainte de intrarea în vigoare a noii legi, a fost constatată definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese și pentru care nu s-a împlinit încă termenul legal de interdicție își pierd funcția, demnitatea sau mandatul la 30 de zile după intrarea în vigoare a legii.
Prevederea îl vizează direct pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei și președintele USR, care are o decizie definitivă privind un conflict de interese.
CCR a declarat acest amendament constituțional pe 17 august. Curtea a considerat că noua normă poate produce încetarea unui mandat atunci când integritatea persoanei care ocupă funcția publică a fost deja afectată printr-o situație juridică definitiv constatată.
Prin urmare, dacă legea intră în vigoare în forma adoptată miercuri, Fritz riscă să își piardă mandatul de primar al Timișoarei.
Aici este însă importantă o distincție: nu este vorba despre o decizie care îl revocă acum pe Fritz. Este o prevedere legislativă care, după intrarea în vigoare a legii, poate produce încetarea mandatului în termenul prevăzut de text.
De ce USR acuză PNL
Pentru USR, problema nu mai este doar disputa juridică privind amendamentul, ci faptul că PNL a votat forma de lege care îl păstrează.
Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a acuzat miercuri liberalii că i-au făcut un „cadou” lui Sorin Grindeanu și PSD și că votul pune în pericol nu doar mandatul lui Fritz, ci și alte mandate ale aleșilor locali aflați în situații similare.
„PNL i-a făcut un cadou domnului Grindeanu”, a spus Șipoș, avertizând că USR va continua să sesizeze instituțiile europene în legătură cu legea.
Mesajul politic al USR este cu atât mai dur cu cât partidul susține că a fost unul dintre principalii susținători ai reformelor promovate de Ilie Bolojan.
Vezi și Diana Buzoianu acuză CCR că a luat o decizie politică, în cazul Dominic Fritz
Cu alte cuvinte, USR încearcă să separe două lucruri pe care până acum le-a susținut împreună: reforma administrației și relația politică cu PNL.
De ce a votat PNL legea
Liberalii au o explicație diferită. Daniel Fenechiu a spus după vot că PNL nu a votat „forma legii privind integritatea” în sensul susținerii amendamentului politic, ci adaptarea legii la decizia CCR.
Argumentul liberalilor este că Parlamentul nu putea ignora decizia Curții Constituționale și că legea trebuia adoptată pentru a îndeplini jalonul din PNRR.
Este și argumentul folosit de Ilie Bolojan.
Premierul interimar a declarat că România trebuie să voteze proiectul pentru a bifa jalonul PNRR, dar a admis că situația nu se încheie odată cu votul Parlamentului.
Dacă verificarea europeană va arăta că anumite prevederi nu sunt în regulă, legea poate fi corectată.
Bolojan: „Trebuie votat acest proiect”
Poziția lui Bolojan este importantă pentru înțelegerea conflictului dintre PNL și USR. Premierul interimar susține că România trebuie să își îndeplinească obligațiile asumate prin PNRR, iar verificarea europeană este mecanismul prin care se poate stabili dacă forma adoptată respectă normele europene.
Bolojan a respins ideea că demersul PPE și Renew Europe ar însemna automat blocarea banilor europeni și a subliniat că este vorba despre o verificare a legislației adoptate în România.
În același timp, declarația sa conține o recunoaștere politică importantă: dacă Bruxelles-ul constată probleme, România poate reveni asupra legii.
Asta înseamnă că votul de miercuri nu închide disputa.
Bruxelles-ul a intrat oficial în dosar
Miza nu mai este exclusiv internă. Grupurile PPE și Renew Europe din Parlamentul European, familiile europene din care fac parte PNL, respectiv USR, i-au cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să verifice dacă noua lege respectă principiile statului de drept și dreptul european.
În scrisoarea semnată de Manfred Weber și Valérie Hayer este indicat explicit cazul lui Dominic Fritz și este exprimată îngrijorarea că o lege ar putea fi utilizată pentru a afecta mandatul unui anumit ales.
Cei doi lideri europeni au invocat inclusiv principiul neretroactivității legii și drepturile europene ale lui Fritz, cetățean german ales în România.
Miza financiară menționată în scrisoare este de 770 de milioane de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Se pot pierde banii din PNRR?
Aici trebuie făcută o precizare importantă. Nu există, în acest moment, o decizie a Comisiei Europene de blocare a celor 770 de milioane de euro.
Comisia a confirmat că va evalua legea integrității în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată a României. Cererea nu fusese încă depusă, iar serviciile Comisiei se aflau în discuții tehnice cu autoritățile române privind implementarea PNRR.
Prin urmare, afirmația că România „își pierde banii” este prematură.
La fel de prematur ar fi să spunem că problema nu există.
Există o verificare europeană, există o solicitare politică explicită a PPE și Renew pentru analizarea legii și există o miză financiară de sute de milioane de euro.
Rezultatul verificării este cel care va conta.
De ce este atât de importantă legea pentru PNRR
Noua Lege a integrității nu este o modificare legislativă izolată. Ea este legată de un jalon asumat de România prin PNRR, motiv pentru care Guvernul insistă asupra adoptării ei până la termenul-limită al mecanismului.
În același timp, forma legii a devenit controversată tocmai din cauza prevederilor privind declarațiile de avere și a amendamentului care produce efecte asupra unor persoane aflate deja în situații juridice stabilite definitiv.
Aici apare paradoxul politic al momentului:
Guvernul trebuie să demonstreze Bruxellesului că România și-a îndeplinit reforma de integritate, în timp ce reprezentanții unor grupuri politice europene susțin că forma adoptată ar putea încălca tocmai principiile europene de stat de drept.
Ce se întâmplă cu Fritz de aici înainte
Pentru Dominic Fritz, situația rămâne incertă. Dacă legea va fi promulgată și va intra în vigoare în forma adoptată miercuri, prevederea privind persoanele aflate în situația juridică descrisă de lege poate produce încetarea mandatului său în termen de 30 de zile.
Dar până atunci există mai multe etape posibile: promulgarea legii, eventuale demersuri juridice și, mai ales, evaluarea europeană a legislației.
De aceea, nu putem spune în acest moment că Fritz și-a pierdut mandatul.
Putem spune că noua lege păstrează prevederea în baza căreia mandatul său este în pericol.
O ruptură care depășește cazul Fritz
Dincolo de disputa dintre Fritz și PSD, votul de miercuri produce o problemă politică mult mai mare pentru coaliția de guvernare.
PNL și USR au fost parteneri în promovarea reformelor administrative și fiscale ale lui Ilie Bolojan. Acum, cele două partide sunt pe poziții opuse în privința unei legi care poate determina plecarea din funcție a liderului USR.
USR spune că liberalii au sacrificat principiile reformei pentru îndeplinirea formală a unui jalon și pentru relația cu PSD.
PNL răspunde că respectarea deciziilor CCR și îndeplinirea obligațiilor asumate prin PNRR sunt elemente obligatorii ale guvernării și că, dacă Bruxelles-ul va constata probleme, legea poate fi modificată.
De aici înainte, disputa nu mai este doar despre Dominic Fritz. Este despre cine stabilește limita dintre obligația Parlamentului de a pune în aplicare o decizie a CCR, respectarea statului de drept și obligațiile asumate de România față de Uniunea Europeană.
Iar răspunsul final nu va veni miercuri, odată cu votul Parlamentului. Va veni după ce legea va fi analizată de Comisia Europeană în cadrul ultimei cereri de plată din PNRR.
