Liviu Dragnea a depus două cereri la instanța supremă, respectiv la Tribunalul București, prin care solicită punerea sa în libertate „de îndată” deoarece nu mai poate rămâne în spatele gratiilor după ce decizia CCR privind completurile specializate a fost publicată în octombrie 2019 în MO, scrie Mediafax.
În cererea care a fost depusă luni la Înalta Curte de Casație și Justiție de avocații lui Dragnea se arată că fostul lider PSD formulează contestație la executare.
„Din Decizia CCR nr 417 din 03.07.2019 rezultă indiscutabil că sentința penală prin care contestatorul a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate și pe care acum o execută strict în temeiul acestei sentințe (devenite definitive prin respingerea apelurilor pe latură penală) a fost pronunțată de un complet nelegal constituit, adică de o instanță care nu este prevăzută de lege, cu violarea dreptului la un proces echitabil”, se arată în cererea depusă la ICCJ și consultată de Mediafax.
„Contestatorul (…) nu exercită vreo cale (ordinară sau extraordinară) de atac împotriva hotărârii definitive de condamnare, nu pune în discuție temeinica și/sau legalitatea sau autoritatea de lucru judecat ale hotărârii penale definitive de condamnare, ci solicită exclusiv eliberarea sa imediată, ca urmare a publicării oficiale a deciziei CCR care constituie o impiedicare la executare”, mai spune cererea.
Decizia CCR a fost publicată în Monitorul Oficial pe 10 octombrie 2019
Tot luni, avocații lui Dragnea au depus la Tribunalul București o cerere de habeas corpus (recurs în drept prin care o persoană poate raporta o arestare ilegală sau o detenție ilegală în instanță), prin care fostul lider PSD solicită instanței să constate caracterul nelegal al stării de privare de libertate începând cu data de 10.10.2019 și să dispună punerea lui „de îndată în libertate”.
Liviu Dragnea consideră că este deținut ilegal din 10 octombrie 2019
„Prezenta cerere de habeas corpus urmărește exclusiv încetarea stării de detenție a petentului, deci punerea sa în libertate. Ea nu vizează deci sub nicio formă încetarea existenței juridice (prin desființare, anulare, modificare etc.) sau pierderea autorității de lucru judecat a sentinței penale de condamnare devenite definitive. (…) Așa fiind, starea actuala de privare de libertate (detenție) a contestatorului este rezultatul sentinței pronunțate de un complet de 3 judecători al Secției penale a ICCJ (devenite definitive prin respingerea apelurilor pe latura penală), care a aplicat pedeapsa pe care o executa contestatorul. Contestatorul nu se afla în executarea vreunei pedepse aplicate de Completul de 5 judecatori penal al ICCJ, întrucât decizia de apel s-a limitat la a respinge apelurile pe latura penală ale contestatorului și parchetului, făcând să devină definitivă sentința completului de 3 judecatori al Secției penale a ICCJ”, se arată în documentul depus la Tribunalul București.
În document se precizează că starea de privare de libertate a lui Dragnea a fost legală până pe data publicării oficiale a deciziei CCR privind completurile specializate (10 octombrie 2019), „devenind ilegală de la acea dată și până pe data viitoarei puneri în libertate a petentului”.
Cererea mai subliniază că starea de privare de libertate a lui Dragnea a fost legală până pe data publicării oficiale a deciziei CCR privind completurile nespecializate (10 octombrie 2019), „devenind ilegală de la acea dată și până pe data viitoarei puneri în libertate a petentului”.
„În concluzie, petentul solicită instanței să constate nelegalitatea stării sale de privare de libertate începând cu data de 10.10.2019 (data publicării oficiale a Deciziei CCR nr. 417) și să ordone punerea sa de îndată în libertate”, mai spune cererea
CCR a admis, în iulie, sesizarea privind conflictul dintre Parlament și ICCJ pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupție. Prin urmare, magistrații CCR au constatat că a existat conflict juridic de natură constituțională între Parlament și ICCJ generat de neconstituirea completurilor specializate.
Liviu Dragnea a fost condamnat, în mai 2019, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare în dosarul privind angajările fictive de la DGASPC Teleorman.
