Planul de pace al Kievului este singura cale de a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina, iar timpul pentru eforturile de mediere a trecut, a declarat într-un interviu publicat marţi de Reuters un consilier de rang înalt al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Ucraina nu este interesată de o încetare a focului care să fixeze câştigurile teritoriale ale Rusiei şi doreşte ca planul său de pace, care prevede retragerea completă a trupelor ruse, să fie pus în aplicare, a declarat principalul consilier diplomatic, Ihor Jovkva.
El a respins seria de iniţiative de pace venite din partea Chinei, Braziliei, Vaticanului şi Africii de Sud în ultimele luni.
„Nu poate exista un plan de pace brazilian, un plan de pace chinez sau unul sud-african când vorbim despre războiul în Ucraina”, a declarat Jovkva în interviul pentru Reuters, realizat vineri seara.
Luna aceasta, Zelenski a întreprins un efort major încercând să curteze ţările din Sudul Global ca răspuns la demersurile de pace ale unora dintre ele. Astfel, el a participat la reuniunea la nivel înalt a Ligii Arabe din Arabia Saudită în 19 mai, purtând discuţii cu prinţul moştenitor al ţării gazdă, Mohammed bin Salman, cu delegaţia din Irak, precum şi cu responsabili din alte ţări.
Vezi și Apărarea Kievului a doborât 37 de rachete de croazieră și 29 de drone de atac
S-a deplasat apoi în Japonia, unde s-a întâlnit cu liderii Indiei şi Indoneziei – voci importante în Sudul Global – în marja summitului Grupului celor şapte mari puteri economice (G7) la Hiroshima.
Chiar dacă beneficiază de un sprijin neclintit din partea Occidentului în lupta sa împotriva Kremlinului, Kievul nu a primit acelaşi sprijin din partea Sudului Global, un termen desemnând America Latină, Africa şi o parte din Asia, unde Rusia investeşte energie diplomatică de ani de zile.
Moscova şi-a consolidat legăturile cu puterile din Sudul Global de când a declanşat războiul în Ucraina, inclusiv prin vânzarea de mari cantităţi de gaze şi petrol către India şi China.
Ca răspuns la embargoul impus de Occident asupra importurilor de petrol rusesc pe cale maritimă, Rusia a depus eforturi pentru a redirecţiona livrările de pe pieţele sale tradiţionale europene către Asia, Africa, America Latină şi Orientul Mijlociu.
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov, care s-a aflat luni la Nairobi în speranţa de a încheia un pact comercial cu Kenya, a vizitat Africa de mai multe ori în cursul războiului, iar Sankt Petersburg urmează să găzduiască un summit Rusia-Africa în această vară.
Un semn că Ucraina încearcă să conteste influenţa diplomatică a Rusiei în regiunea respectivă, ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a început săptămâna trecută cel de-al doilea turneu în Africa de la începutul războiului.
Consilierul prezidenţial Ihor Jovkva a declarat că obţinerea sprijinului ţărilor din Sudul Global este o prioritate maximă pentru Kiev. În timp ce Ucraina s-a concentrat pe legăturile cu partenerii săi occidentali la începutul invaziei, asigurarea păcii este o chestiune de interes pentru toate ţările, a spus el.
Jovkva a minimalizat perspectivele apelurilor la dialog cu Rusia lansate de Papa Francisc, care a calificat teritoriile ocupate din Ucraina drept o „problemă politică”.
„În această perioadă de război deschis, nu avem nevoie de mediatori. Este prea târziu pentru mediere”, a insistat consilierul diplomatic al preşedintelui Zelenski.
Jovkva a declarat că reacţia la planul de pace în 10 puncte al Ucrainei a fost pozitivă la recentul summit G7. „Nici măcar o singură formulă nu a stârnit îngrijorare din partea ţărilor (G7)”, a declarat el.
Kievul doreşte ca liderii G7 să ajute la aducerea a cât mai multor lideri din Sudul Global la un „Summit al păcii” propus de Kiev în această vară, a adăugat responsabilul ucrainean, precizând că locul de desfăşurare a acestui summit este încă în curs de examinare.
Rusia s-a declarat deschisă discuţiilor de pace cu Kievul, care s-au împotmolit la câteva luni după invazie. Ea insistă totuşi ca aceste discuţii să se bazeze pe „noile realităţi”, adică pe anexarea declarată a cinci regiuni ucrainene pe care le controlează total sau parţial – Doneţk, Lugansk (est), Herson şi Zaporojie (sud), plus peninsula Crimeea, o condiţie pe care Kievul nu o acceptă.
China, a doua cea mai mare economie a lumii şi primul partener comercial al Ucrainei înainte de război, a prezentat o viziune de pace în 12 puncte care face apel la o încetare a focului, dar nu condamnă invazia şi nici nu obligă Rusia să se retragă din teritoriile ocupate.
Beijingul, care întreţine legături strânse cu liderii ruşi, şi-a trimis în această lună emisarul şef, Li Hui, la Kiev şi Moscova pentru a încuraja discuţiile de pace.
Emisarul chinez, potrivit lui Ihor Jovkva, a fost informat în detaliu despre situaţia de pe câmpul de luptă, despre cea de la centrala nucleară din Zaporojie, despre reţeaua electrică (atacată de forţele ruse) şi despre transferul de copii ucraineni în Rusia, pe care Kievul îl consideră o crimă de război a Moscovei.
„A ascultat foarte atent. Nu a existat un răspuns imediat. Vom vedea. China este o ţară înţeleaptă care îşi înţelege rolul în afacerile internaţionale”, a apreciat Jovkva.
