Modificările legislaţiei penale adoptate miercuri de Parlament afectează în mod substanţial activitatea de urmărire penală şi tragerea la răspundere a celor care au săvârşit fapte penale, implicit fapte de corupţie sau asimilate corupţiei, arată Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) într-un comunicat de joi.
DNA arată că modificările adoptate la cele trei legi vor determina următoarele consecinţe: autorii unor categorii largi de fapte care sunt în prezent sancţionate de legea penală nu vor mai putea fi traşi la răspundere, se reduc limitele de pedeapsă pentru anumite infracţiuni, ceea va avea ca efect prescrierea răspunderii penale, adică va fi depăşit termenul în care autorii acestor fapte vor putea fi pedepsiţi, se impun condiţii suplimentare pentru ca anumite fapte să poată intra în sfera infracţiunilor, prin urmare, numeroase dosare aflate deja pe rol la Parchet sau instanţe se vor clasa şi se introduc condiţii suplimentare pentru ca anumite cerinţe aprobate prin directive europene, cum ar fi confiscarea extinsă, să poată fi aplicate efectiv, ceea ce va îngreuna recuperarea foloaselor obţinute prin infracţiuni.
DNA arată că prin modificările recente nu mai este considerată infracţiune şi, prin urmare, nu mai este pedepsită, fapta de abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite, aşa cum este formulată de art. 132 din Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Abrogarea articolului afectează în mod grav activitatea DNA, în condiţiile în care există un număr de 1.249 dosare în care a fost începută urmărirea penală in rem sau in personam pentru această faptă.
Citește și Comisia Iordache începe modificarea codurilor penale: ”Totul este pe repede înainte”
Procurorii spun că aproximativ 25% din totalul infracţiunilor trimise în judecată de DNA reprezintă infracţiunea definită de art. 132 din Legea nr. 78/2000, iar modificarea actuală ar determina închiderea unui procent important din numărul cauzelor soluţionate în prezent de către Direcţie.
DNA mai arată că micşorarea termenelor de prescripţie afectează major activitatea DNA, pentru că multe dosare dintre cele aflate în instrumentare riscă să fie clasate, iar dintre cele deja trimise în judecată multe riscă să fie finalizate cu încetarea procesului penal, pe motiv de prescrierea faptelor. „Practic, prin această modificare, în toate cauzele DNA se vor reduce termenele de prescripţie, situaţie în care un mare număr dintre persoanele suspectate pentru comiterea faptelor de corupţie vor putea scăpa de răspunderea penală”, notează DNA.
Descoperirea şi tragerea la răspundere a infracţiunilor de dare de mită şi trafic de influenţă este extrem de mult îngreunată de noua prevedere ce limitează la un an termenul până la care persoana care a săvârşit fapta, în caz că o denunţă, nu mai este pedepsită, mai arată DNA care notează că în foarte puţine cauze denunţătorii anunţă organele de urmărire penală imediat după consumarea infracţiunii, deoarece la acel moment sunt mulţumiţi de folosul primit în schimb.
„Din practică, s-a constatat că denunţurile se înregistrează când apar neînţelegeri între participanţii la infracţiune sau când aceştia doresc să profite de cauzele de reducere a pedepselor. Nu se explică raţiunea pentru care se doreşte protejarea celor care au luat mită şi garantarea faptului că, după trecerea a un an nu mai pot fi traşi la răspundere. Nu e indicat nici un argument care să justifice o asemenea modificare. În legislaţia română, cauza de nepedepsire a denunţătorului pentru infracţiunile de corupţie e o instituţie tradiţională, în vigoare în mod neîntrerupt din 1936”, potrivit DNA.
Citește și Un SUV de 40 de mii de euro: BMW, Mitsubishi sau Mazda
Direcţia mai arată că nu există nicio logică pentru care modificările aduse au slăbit modalităţile de sancţionare a faptelor ce vizează fraudele cu fonduri europene, dar şi despre restrângerea nejustificată a posibilităţii acordării statutului de martor ameninţat.
„În cazul în care există probe sau indicii temeinice că viaţa, integritatea corporală, libertatea, bunurile sau activitatea profesională a martorului ori a unui membru de familie al acestuia ar putea fi puse în pericol ca urmare a datelor pe care le furnizează organelor judiciare sau a declaraţiilor sale, organul judiciar competent acordă acestuia statutul de martor ameninţat şi dispune una ori mai multe dintre măsurile de protecţie prevăzute la art. 126 sau 127, după caz”, este modificarea despre care DNA arată că restrânge nejustificat posibilitatea acordării statului de martor ameninţat, fiind necesar să existe „probe sau indicii”, faţă de reglementarea existentă acum care prevede doar condiţia „suspiciunii rezonabile”.
