Romașcanu nu a vrut să arate poliției ce are în portbagaj, i-ar fi afectată viața privată

Romașcanu: ”O să primească o p… în c… toți.”

1
romascanu psd
Lucian Romașcanu

În februarie 2021, după o oprire în trafic, senatorul PSD Lucian Romașcanu a refuzat să deschidă portbagajul mașinii sale la solicitarea polițiștilor de la Rutieră. El și-a justificat decizia prin faptul că i-ar fi afectată viața privată și că ar fi nevoie de avizul Parlamentului.

 

Sancționat de polițiști, Romașcanu a contestat amenda la instanță, dar judecătorii i-au respins plângerea. Nemulțumit, senatorul a depus apel, care se va judeca la Tribunalul București, și a sesizat Curtea Constituțională. În urmă cu câteva zile, Romașcanu a devenit ministru al Culturii în Guvernul Ciucă.

Vezi și Ciolacu, Tudose și Romașcanu nu țin cont de normele de pandemie

Povestea incidentului de acum zece luni apare în sentința numărul 6722 din 30 iunie 2021, prin care Judecătoria Sectorului 1 a respins plângerea depusă de Romașcanu împotriva unui proces-verbal de contravenție din 17 februarie 2021, document întocmit de Brigada de Poliție Rutieră din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București. Dosarul a fost intentat de Romașcanu pe 4 martie, iar în acțiune acesta a cerut anularea procesului-verbal prin care a primit patru puncte penalizare și amendă în valoare de 1.160 lei.

La acel moment senator PSD, politicianul a relatat că a fost sancționat pentru că nu a permis organelor de poliție să efectueze controlul bunurilor transportate în portbagajul autoturismului.

Romașcanu a transmis judecătorului că ”a refuzat în mod legitim ingerința agentului în intimitatea sa câtă vreme inspectarea portbagajului este absolut arbitrară și nejustificată, încălcând dreptul la respectarea vieții private recunoscut oricărui european și garanțiile oferite de dispozițiile Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor.

Agentul nu a informat petentul cu privire la suspiciunea care ar fi legitimat controlarea vehiculului și nici nu a ținut cont că parlamentarii pot fi percheziționați numai cu avizul camerei din care fac parte.”

PSD-istul a adăugat că, în opinia sa, dispozițiile art. 35 din OUG nr. 195/2002 în baza căreia a fost sancționat (”Obligațiile participanților la trafic”) ”constituie o restrângere a dreptului la viață privată, care trebuie să ofere anumite garanții, să fie determinate de motive întemeiate, nu de simpla voință a agentului, pentru a proteja cetățeanul împotriva arbitrariului sau abuzului agentului de poliție (…)”.

În cursul judecății, Romașcanu a cerut sesizarea Curții Constituționale, invocând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor acestui articol. Judecătorul i-a acceptat solicitarea de sesizare a Curții, iar la această instanță, dosarul este în faza de raport.

În timpul procesului de la Judecătoria Sector 1 în care a contestat sancțiunea, Romașcanu a enumerat și alte motive pentru anularea amenzii: agentul a indicat în mod greșit dispozițiile care sancționează fapta contravențională, i-a fost aplicată o sancțiune fără ca aceasta să fie prevăzută de actul sancționator, iar același agent de poliție nu a localizat în concret fapta, precizând ca loc al producerii contravenției Șoseaua București-Târgoviște, șosea care măsoară aproximativ 70 kilometri.

Vezi și Senatului a aprobat solicitarea DNA pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al Sănătăţii Florian Bodog

Romașcanu a invocat faptul că nu au fost menționate motivele care au determinat agentul de poliție să considere că este necesar să efectueze inspectarea portbagajului autovehiculului.

În întâmpinare, Poliția Rutieră a cerut respingerea plângerii ca nefondată, depunând și cazierul contravențional al petentului.

Analizând argumentele celor două părți, un judecător de la Sectorul 1 a stabilit că procesul-verbal a fost întocmit legal. Referitor la motivul pentru care agentul de poliție a solicitat inspectarea portbagajului, magistratul a susținut că ”acesta nu constituie o împrejurare a comiterii faptei de către petent, ci poate reprezenta scopul controlului efectuat de agentul constatator.

Or, scopul este acela de a verifica comiterea unor eventuale contravenții, cum ar fi de exemplu, lipsa obiectelor ce trebuie să se afle în mod obligatoriu în autoturism, precum triunghiuri reflectorizante, trusă de prim-ajutor sau transportul de bunuri interzise”, adăugând că ”nu poate fi asimilată solicitarea de verificare a portbagajului autoturismului cu măsura percheziției autovehiculului, deoarece presupune doar deschiderea acestui compartiment, iar nu analizarea amănunțită a întregului autoturism și a tuturor obiectelor aflate în acesta. (…) Prin urmare, agentul de poliție nu necesita acordul structurii parlamentare din care face parte petentul.”

Nici argumentul încălcării vieții private nu a fost acceptat de instanță, deoarece posibilitatea verificării portbagajului ”este prevăzută de lege, are un scop legitim – prevenirea și sancționarea eventualelor contravenții referitoare la transportarea unor bunuri ilegale sau constatarea inexistenței unor bunuri ce trebuie să se afle în permanență într-un autovehicul, precum trusă de prim-ajutor și triunghiuri reflectorizante – și este proporțională cu scopul urmărit.”

”Instanța subliniază că agentul de poliție nu trebuia să justifice în mod amplu solicitarea de a inspecta bunurile transportate, fiind permis agenților de poliție să efectueze controale de rutină în trafic, tocmai pentru a preveni comiterea unor fapte de natură contravențională sau penală.”

Fragment din sentința numărul 6722/30.06.2021 a Judecătoriei Sector 1

”Nu cred că e corect ca, la 30 de ani de la Revoluție, să vină un polițist și să spună «Deschide portbagajul!» fără să indice motivul”

Ministrul Lucian Romașcanu, pentru G4Media: În calitate de cetățean, prin acest demers vă apăr și pe dumneavoastră de o lege abuzivă

Ultimul aspect analizat de judecător a fost legat de cuantumul amenzii care a fost la nivelul maxim prevăzut de lege.

Magistratul a decis să păstreze sancțiunile din procesul-verbal, luând în considerare cazierul contravențional al lui Romașcanu, care nu era la prima abatere de această natură, ”fiind cunoscut cu antecedente în ceea ce privește încălcarea normelor privind circulație pe drumurile publice, dar și calitatea petentului, de reprezentant al puterii legislative din România, care trebuie să vegheze la respectarea ordinii de drept și să contribuie la creșterea încrederii cetățenilor acordate reprezentanților instituțiilor statului (…)”.

Contactat de G4Media, Lucian Romașcanu a reiterat faptul că polițistul trebuia să indice un temei pentru care solicita deschiderea portbagajului:

”În calitate de cetățean, prin acest demers vă apăr și pe dumneavoastră de o lege abuzivă care permite cuiva să vă intre pe proprietate fără a indica motivul. Era obligația agentului să indice motivul, dar acesta nu a fost menționat în procesul-verbal. Nu comentez decizia instanței”, a spus ministrul. Referitor la invocarea calității de parlamentar și a avizului Parlamentului, el a negat această linie de apărare în cadrul procesului.

”Nu are legătura cu parlamentarismul. O faci când ești oprit și cauți motive să te aperi, dar nu ai avocat lângă tine”, a declarat Romașcanu. Acest lucru contrazice, însă, mențiunea din sentință în care se scrie că, în plângerea de la instanță împotriva procesului-verbal, Romașcanu a precizat că ”Agentul (…) nu a ținut cont că parlamentarii pot fi percheziționați numai cu avizul camerei din care fac parte.” În plus, analiza acestui motiv a fost reluată în decizia judecătorului care l-a respins.

În arhiva portalului instanțelor mai există o plângere a lui Romașcanu împotriva unei amenzi contravenționale, în cuantum de 1.305 lei, echivalentul a 9 puncte amendă, stabilindu-se și 6 puncte de penalizare.

Romașcanu, apropiat al lui Ciolacu

Pe 14 iulie 2019, el a fost prins circulând cu viteza de 92 km/h pe un sector de drum unde viteza maximă legală admisă este de 50 km/h. Romașcanu a pierdut definitiv acest proces, anul trecut.

În vârstă de 54 de ani, Romașcanu a fost director al ziarului Cancan, director executiv al postului KanalD, iar din 2016 ocupă funcția de senator PSD de Buzău, fiind un apropiat al actualului președinte al formațiunii, Marcel Ciolacu.

În 2017, Romașcanu a îndeplinit funcția de ministru al Culturii în guvernul Mihai Tudose. Trei ani mai târziu, a fost suspendat din funcța de purtător de cuvânt al PSD după ce, la sfârșitul unei ședințe de partid, a exclamat la adresa jurnaliștilor care ieșiseră din sală: ”O să primească o p… în c… toți.”

De la sfârșitul lunii noiembrie 2021 este, din nou, ministru al Culturii, de data aceasta în Guvernul Nicolae Ciucă.

1 comentariu

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele