Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) sunt aşteptaţi să pronunţe marţi decizia definitivă în dosarul „Gala Bute”, în care fostul ministru al Dezvoltării Regionale Elena Udrea – aflată în Costa Rica – a fost condamnată, în primă instanţă, la şase ani de închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu.
Citiți și DNA cere o pedeapsă de nouă ani şi patru luni de închisoare pentru Dan Şova
Iniţial, ICCJ avea termen de pronunţare a deciziei în acest dosar în 23 mai, când sentinţa a fost amânată pentru 5 iunie.
Elena Udrea declara recent la România TV că ”ar fi absurd” să fie condamnată definitiv în dosarul ”Gala Bute” existând în acest moment un document care îi arată nevinovăţia. ”De ce m-aş duce şase ani la puşcărie doar pentru că vor Coldea şi Kovesi?”, a spus Udrea, care a anunţat că îşi va prezenta cazul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Udrea susţine că va reveni în România dacă dosarul va fi repus pe rol la o instanţă ”corectă”, iar dacă acest lucru nu se va întâmpla, va căuta mijloace ca ”acea sentinţă să fie desfiinţată la un moment dat”.
Ultimul termen în dosarul „Gala Bute” a avut loc în 9 mai, când magistraţii instanţei supreme i-au audiat pe Adrian Gărdean, martor denunţător, şi pe fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja. Veronel Rădulescu, unul dintre avocaţii Elenei Udrea, a cerut eliminarea probelor obţinute cu ajutorul SRI, pe motiv că sunt nelegale, şi rejudecarea dosarului. De asemenea, ei su solicitat audierea Elenei Udrea prin videoconferinţă, din Costa Rica, solicitare respinsă.
La ultimul termen al procesului, procurorii DNA au cerut majorarea pedepselor primite de Elena Udrea şi de fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obeja, dar şi pentru ceilalţi inculpaţi.
Elena Udrea, aflată în Costa Rica, spunea că a decis împreună cu avocaţii să ceară repunerea pe rol a dosarului „Gala Bute”, rămas în pronunţare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după ce fostul preşedinte Traian Băsescu a făcut public un document al SRI, despre care spune că este strict secret şi i-a parvenit în urmă cu câteva luni, vizând dosarul Gala Bute. Traian Băsescu spunea că acest document arată că a existat un plan de cooperare între DNA şi SRI şi că a sesizat CSM, Inspecţia Judiciară, ministrul Justiţiei şi Comisia parlamentară pentru controlul activităţii SRI.
Elena Udrea a anunţat în 17 februarie că se află în Costa Rica, iar în aprilie ea anunţa că are statut provizoriu de refugiat politic din 21 martie şi că una dintre obligaţiile pe care le are este de a nu părăsi teritoriul statului Costa Rica.
Udrea declara, în 10 mai, la Antena 3, că a decis să plece în Costa Rica în luna ianuarie, alegând o ţară unde ştia că există o legislaţie puternică şi transparentă de protejare a celor care sunt abuzaţi în ţara lor, că există cel mai vechi sistem democratic din America Latină şi că acolo s-au refugiat lideri politici din alte ţări. „Am luat decizia de a pleca în momentul în care mi-am dat seama că nu am nicio şansă să fiu judecată corect în dosarul care a avut ieri termen (Gala Bute -n.r.)”, susţinea Udrea.
În 28 martie 2017, instanţa supremă a condamnat-o pe fostul ministru al Dezvoltării Regionale Elena Udrea la şase ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi abuz în serviciu, fiind achitată pentru tentativa de folosire de declaraţii false sau incomplete, în dosarul “Gala Bute”.
Rudel Obreja, fost preşedinte al Federaţiei Române de Box, a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru evaziune fiscală, Gheorghe Nastasia, fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, a primit o pedeapsă de patru ani de închisaore cu suspendare, iar Ana Maria Topoliceanu, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii, a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită.
Fostul ministru al Economiei Ion Ariton a fost achitat, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, a primit o pedeapsă de un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, fostul asistent personal al Elenei Udrea, Tudor Breazu, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare, pentru complicitate la luare de mită, în timp ce omul de afaceri Dragoş Botoroagă a primit doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare.
Dosarul “Gala Bute” a ajuns la instanţa supremă în aprilie 2015, faptele fiind de luare sau dare de mită, abuz în serviciu, complicitate la luare de mită, evaziune fiscală şi spălare de bani.
Procurorii au arătat în rechizitoriu că în 24 iunie 2011 a fost încheiat un contract de servicii, atribuit prin negocierea fără publicarea unui anunţ de participare, între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) şi SC Europlus Computers SRL, firma lui Rudel Obreja, având ca obiect prestarea serviciilor de promovare a României în cadrul evenimentelor desfăşurate cu ocazia organizării Galei Internaţionale de Box profesionist de către Federaţia Română de Box.
În baza acestui contract, la 1 februarie 2012, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a efectuat plata serviciilor de promovare în valoare de 8.116.800 lei.”Fondurile publice au fost utilizate într-o modalitate interzisă de lege, respectiv pentru finanţarea unui eveniment sportiv organizat de către o societate comercială, iar suma achitată în baza contractului constituie în întregime un prejudiciu produs în patrimoniul ministerului. Prin încheierea contractului s-a urmărit în realitate asigurarea fondurilor necesare organizării galei de box menţionate, iar achiziţia de servicii de publicitate a reprezentat doar o justificare formală, pentru care nu există o nevoie reală a ministerului, cu unicul scop de a da o aparenţă de legalitate contractului. Mai mult, contractul a fost atribuit cu încălcarea procedurilor legale de achiziţie publică şi au fost achiziţionate servicii care nu se regăsesc printre categoriile de cheltuieli eligibile pentru programele cu finanţare europeană”, potrivit procurorilor.
Anchetatorii au susţinut că Elena Udrea a avut cea mai importantă contribuţie la săvârşirea acestor fapte şi la producerea rezultatului, deoarece ea a luat decizia organizării galei în urma unor discuţii informale cu Rudel Obreja, a determinat adoptarea actelor normative care au creat cadrul finanţării evenimentului, a cerut în mod repetat funcţionarilor din subordine să se întâlnească cu Obreja pentru a identifica soluţii în cazul încheierii contractului şi a participat nemijlocit la stabilirea bugetului care urma să fie alocat de către MDRT în afara cadrului reglementat de procedura achiziţiilor publice.
