România este departe de țintele de reciclare pe care statele Uniunii Europene și le-au asumat. La unele capitole suntem corigenți, la altele abia trecem clasa. O radiografie fidelă a sectorului este realizată de Simona Vaida, Public Affairs Manager Recolamp, care, în plus, ne prezintă soluțiile pe care le are România pentru a nu risca noi proceduri de infringement și amenzi substanțiale. Specialista mai atrage atenția că reciclarea becurilor vechi, care conțin mercur, deși costisitoare, este obligatorie pentru sănătatea românilor.
Simona Vaida trage și un semnal de alarmă cu privire la impactul unor posibile modificări legislative. Ministerul Mediului a avansat o serie de măsuri puternic contestate de mediul profesional și de populație deoarece ar pune în pericol reciclarea sistemelor de iluminat vechi. Nu în ultimul rând, specialistul în domeniul mediului susține că ar fi indicat să fim mai deschiși când vine vorba despre susținerea reciclării și promovarea economiei circulare, în timp ce statul ar trebui să urmeze o strategie coerentă în acest domeniu.
Sunteți o asociație non-profit ce asigură transferul de responsabilitate al producătorilor de echipamente de iluminat. Ce reprezintă acest transfer și ce membri aveți?
Simona Vaida: Producătorii de echipamente de iluminat au o mare responsabilitate pentru echipamentele pe care le pun pe piață, inclusiv aceea de a asigura colectarea corespunzătoare a deșeurilor provenite din acestea, astfel încât să nu ajungă la groapa de gunoi. Această obligație se poate îndeplini atât individual, cât și prin transferarea către o organizație înființată special în acest scop. În acest moment, în Romania există 20 de organizații de acest gen. Asociația Recolamp este înființată încă din 2007 de către trei mari producători, respectiv Signify Romania, Ledvance GMBH si Tungsram Hungary. Recolamp are astăzi peste 300 de producători de echipamente electrice și electronice.
Sunteți membru Eucolight, asociație din care fac parte cele mai importante organizații din Europa care se ocupă cu gestionarea deșeurilor din echipamente de iluminat. Cât de departe este România față de standardele europene în domeniu colectării și reciclării echipamentelor de iluminat?
Simona Vaida: Recolamp este membră în asociația europeană Eucolight de peste 12 ani, timp în care am implementat politicile europene de mediu. Chiar dacă România este departe de ținta europeană, cu o rată de colectare medie de 28% conform celor mai recente date statistice oficiale, care se referă la anul 2019, ne apropiem încet-încet de ea. Organizațiile colective de profil din România își îndeplinesc ținta de colectare, ca urmare ar trebui ca datele oficiale din 2021 să ne arate o altă realitate. Dacă instituțiile de mediu care colectează datele oficiale de la producătorii și organizații colective ar face publice datele prelucrate, sunt convinsă că imaginea ar fi alta față de cea prezentată pentru 2019. Doar dacă ne uităm la cifrele din “Raportul anual privind starea mediului din 2020 (ANPM)”, am putea vedea acolo ca deja aveam o rată de colectare de 37,6%.
Cum ați caracteriza evoluția pieței de reciclare în România?
Simona Vaida: Așa cum menționam, facem progrese, dar mergem în ritm lent, ceea ce nu ne avantajează pentru că politicile de mediu evoluează spre ținte și mai ambițioase. Poate nu ar fi rău ca aceste politici să țină cont și de realitatea țărilor în care se aplică. În acest moment, nu prea avem o rețea de colectare bine pusă la punct, pe niciun flux de deșeuri. Practic ne lipsesc acele puncte de colectare municipale care există în alte țări, unde cetățenii pot duce deșeurile atunci când vor să se debaraseze de ele. La noi, colectarea de DEEE-uri cel puțin se face în principal prin rețelele de retail și de la persoane juridice generatoare de astfel de deșeuri, mai puțin de la persoane fizice. Deșeurile provenite din surse de lumina se colectează cel mai bine din spațiile industriale, din clădirile de birouri, de la iluminatul public.
S-a schimbat percepția românilor față de reciclare și față de economia circulară?
Simona Vaida: Evident că lucrurile se schimbă, nimic nu este bătut în cuie, dar ritmul este extrem de lent. Din păcate însă, la noi se implementează o strategie care nu avantajează aceasta industrie, care induce ideea că deșeul costă. În loc să mergem spre un comportament ecologic responsabil, prin care să colectăm deșeuri în puncte special amenajate, ținem deșeurile în casă până când cineva ne oferă ceva pe ele. Acesta nu este un pas către economia circulara. Noroc că ONG-urile fac campanii de conștientizare, mai ales în școli, unde copii învață cum se face colectarea deșeurilor în mod selectiv. Și, evident, sperăm ca până în 2026 să se înființeze prin PNNR acele acele centre de colectare cu aport voluntar, până în 2026.
Ce ar trebui îmbunătățit la legislația actuală pentru a stimula reciclarea, în general, și în special reciclarea echipamentelor de iluminat?
Simona Vaida: Din punct de vedere legislativ putem spune că avem de toate, dar întâmpinăm probleme la implementarea prevederilor legale. Așa cum am menționat, legislația prevedea încă din 2005 ca UAT-urile să înființeze puncte de colectare municipale, puncte care nu există nici astăzi, după 17 ani.
Ne-ar ajuta mult aplicarea uniformă a legislației pe tot teritoriul țării și ca exemplu v-aș da autorizația de mediu și codurile de deșeuri. Deșeurile provenite din echipamentele de iluminat circulă pe codul 20-01-21*, dar unele primării nu dau acest cod colectorilor de deșeuri și ne trezim că avem probleme la trasabilitatea deșeurilor.
Un alt exemplu ar fi un Ghid de încadrare al echipamentelor electrice și electronice, noi nici in acest moment nu știm exact care sunt echipamentele care se încadrează în categoriile EEE conform UUG 5/2015. Fiecare țară a venit cu niște informații suplimentare, cu ghiduri de încadrare, dar în România nu există nimic până în acest moment, nici măcar în stadiul de schiță. Ne-ar ajuta, de asemenea, foarte mult controlul aplicării legislației pe tot lanțul, începând de la generatori până la depozitarea finală.
Este birocrația românească din domeniul mediului mai complicată decât în alte state europene sau avem doar probleme de implementare a normelor și legilor?
Simona Vaida: Și prin alte părți sunt destule probleme, poate nu atât de intense ca la noi, dar sunt. Mai ales că vorbim de sisteme diverse de implementare. Legislația este cam la fel peste tot, pentru că vorbim de legislația europeană, dar la implementare sunt probleme peste tot. Se confrunta și alții cu problema colectării informale, cu transportul ilegal de deșeuri, mai ales cel transfrontalier, cu eliminarea neconformă a deșeurilor, doar că nu la aceeași scara. Noi, ca membrii Eucolight, ne întâlnim anual cu membrii altor asociații similare din Europa și aflăm suficiente informații cât să vedem că nu există nicăieri un sistem perfect, diferența o face însă viziunea unitară. La noi, se pare că nu avem o viziune asupra a ceea ce vrem să facem și doar cârpim dacă și când crapă ceva. În acest ritm nu vom putea ajunge la rezultatele dorite și ne vom târî mereu în coada listei.
Aveți o campanie, organizată în parteneriat cu un retailer, care vizează înlocuirea becurilor vechi cu becuri noi și derulați și „Campania Electricienilor”, o inițiativă prin care Recolamp îi recompensează cu unelte electrice pe cei care aduc deșeuri din echipamente de iluminat. Ce ați urmărit cu aceste campanii și ce rezultate ați obținut?
Simona Vaida: Ne-am dus spre sectorul acelor profesioniști care, prin natura meseriei lor, vin primii în contact cu deșeurile din echipamente de iluminat, înlocuind becurile arse sau schimbând complet instalațiile de iluminat cu altele noi. Electricienii sunt astfel de profesioniști, prin urmare am implementat această campanie prin care recompensăm un comportament responsabil, care sperăm să devină unul automat, firesc. Scopul nostru este de a face din reciclare un obicei, acesta este si motto-ul nostru. Pentru început, oferim premii acelor electricieni care colectează separat becurile, dar sperăm ca aceștia să își dezvolte un bun obicei și să colecteze în continuare chiar și în absența acestor campanii. La campania care s-a încheiat, am avut aproximativ 35 tone de deșeuri colectate.
Avem în derulare și campaniile de Mentenanță pentru Iluminatul Public, Facility Management, Tombola 100, campanii cu primării etc. Ne-am dori însă să existe și să funcționeze cu adevărat punctele de colectare municipale, care să preia aceste deșeuri în format organizat, reducând dependența de astfel de campanii. Ar trebui operată o deconectare, la nivelul mentalului colectiv, între colectarea DEEE și premii, această activitate fiind una obligatorie conform legii. Fiecare dintre noi ar trebui să ne simțim responsabili pentru mediul înconjurător, este casa noastră, a tuturor și ar trebui sa o menținem curată pentru noi și copiii noștri, nu pentru a câștiga un premiu sau altul.
A fost pus în dezbatere publică proiectul de OUG pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, iar apoi a fost retras. Cum ar fi afectată colectarea echipamentelor de iluminat dacă această formă propusă de Ministerul Mediului ar intra în vigoare?
Simona Vaida: Referitor la proiectul de OUG de modificare a OUG 196/2005, acesta nu ne-a dat o veste bună. Categoria 3 (Lămpi) este în acest moment individualizată printr-o țintă de colectare, respectiv penalitate separată față de restul categoriilor (20 lei față de 4 lei). Asta pentru un bun motiv: această categorie este specială din mai multe puncte de vedere, dar mai ales prin conținutul de mercur. Mercurul este recunoscut ca o substanță care produce efecte adverse neurologice și alte efecte asupra sănătății, cu preocupări deosebite exprimate cu privire la efectele sale dăunătoare asupra copiilor nenăscuți și asupra sugarilor. Mercurul poluează solul și apele, având efecte de lungă durată și extrem de greu reversibile. Convenția de la Minamata prevede măsuri speciale privind gestionarea deșeurilor de mercur în mod ecologic rațional, iar însăși Directiva europeană 2012/19/UE privind DEEE, la articolul 5, alin 1 subliniază că vor fi tratate în mod special și prioritar, acele deșeuri electrice cu conținut de substanțe periculoase, nominalizând expres lămpile cu conținut de mercur.
Uniformizarea penalităților, așa cum este preconizată în proiectul de modificare a OUG 196/2005 ar duce implicit la renunțarea țintei separate de colectare pentru categoria 3 – Lămpi. Practic, producătorii de lămpi își vor putea face ținta de colectare cu mașini de spălat și alte asemenea. În contextul în care colectarea și reciclarea lămpilor este de circa 5 ori mai costisitoare decât cea a electrocasnicelor, este un pas firesc ca asociațiile să renunțe la colectarea deșeurilor din categoria 3, compensând cu alte categorii, cel mai ușor cu 4 și 5. Astfel se vor obține costuri unitare de gestionare mai mici, iar asociațiile care chiar și-ar dori să continue colectarea lămpilor, cum este cazul Recolamp, se vor găsi în situația de a pierde participanți în favoarea celor care oferă un cost unitar mai mic prin colectarea altor tipuri de deșeuri.
Ne așteptam ca și legiuitorul să țină cont de ce se întâmplă în acest sector și să vizeze obiectivul final, respectiv îndeplinirea țintei de colectare și protecția mediului, prin împiedicarea eliminării deșeurilor periculoase la groapa de gunoi. Până la urmă, scopul acestei Directive privind gestionarea DEEE nu este doar îndeplinirea țintei de colectare ci și scoaterea din fluxul de deșeuri a deșeurilor periculoase și gestionarea corectă a acestora, prin cele mai bune practici posibile. Nu ajutăm prea mult mediul când colectăm toate deșeurile de mașini de spălat din România dacă frigiderele și becurile cu mercur ajung la groapa de gunoi.
De ce este important să reciclăm echipamentele de iluminat care conțin substanțe periculoase? Ce riscuri sunt în ceea ce privește sănătatea populației?
Simona Vaida: Reciclarea becurilor este un proces complex si scump. O parte importantă din fluxul de deșeuri din categoria 3 este reprezentat de tuburi fluorescente, becuri economice și becuri cu descărcare în gaze, toate acestea conținând mercur. După cum am menționat, mercurul este un deșeu extrem de periculos pentru sănătatea publică și pentru mediu, gestionarea acestuia fiind strict reglementată de diverse acte normative, dintre care, cum am menționat deja, Convenția de la Minamata, a cărei președinție este deținută în acest moment de România. În 2019, conform ultimului Raport privind starea Mediului, au fost colectate 400 de tone de deșeuri din lămpi, care nu au ajuns pe câmp sau la gropile de gunoi, împreuna cu deșeurile municipale. 400 de tone de deșeuri din lămpi conțin aproximativ 20 de kg de mercur care nu au mai ajuns să polueze solul și apele freatice, producând boli grave mai ales sugarilor și persoanelor vulnerabile.
