Tudorel Toader vrea să pară ca a ținut penalii PSD în frâu

0

Fostul ministru al Justiţiei în Guvernul PSD – ALDE, Tudorel Toader vrea să pară ca a ținut penalii în frâu. Toader face public un ”mesaj telefonic” din aprilie 2019, în care Marian Oprişan îl anunţă că va cere în interiorul partidului revocarea sa din funcţie, reproşându-i că nu a promovat OUG pentru graţiere şi amnistie şi nici pentru modificarea Codurilor penal şi de procedură penală.

 

”Aprilie 2019! mesaj telefonic primit de la Marian Oprişan:

„Domnule ministru, vă rog să nu vă supăraţi, vreau să ştiţi de la mine. Astăzi avem CEX şi voi cere revocarea dvs din funcţie. Nu aţi promovat OUG pentru graţiere şi amnistie, nu aţi promovat OUG pentru modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală. Aşa nu mai putem continua”” a scris luni pe Facebook fostul ministru al Justiţiei.

Tudorel Toader precizează că Marian Oprişan, lider al PSD Vrancea, ”a procedat întocmai”.

Marian Oprişan a fost un susţinător al amnistiei şi graţieriii, considerând că mii de persoane au fost condamnate pe baza unui ”sistem nedrept condus de Băsescu Traian şi de camarila lui”.

Vezi și Tudorel Toader are explicații pentru orice

În iunie 2019, tot într-o postare pe Facebook, Tudorel Toader enumera greşelile PSD pe justiţie, pe primul loc fiind OUG 13, urmată de legea recursului compensatoriu, şi prezenta motivele revocării sale din funcția de ministru al Justiției, printre care refuzul de promovare a OUG privind amnistia şi graţierea, refuzul de avizare favorabilă a proiectului de act normativ privind înfiinţarea Fondului Suveran şi „refuzul ” de avizare a unor proiecte de acte normative, mai înainte ca acestea să fi ajuns la MJ.

O altă greşeală a PSD, în opinia sa, sunt ”insistenţele formulate pentru promovarea OUG referitoare la amnistie şi graţiere, în detrimentul proiectului de lege având acelaşi obiect de reglementare, proiect înaintat către parlament în ianuarie 2017”.

”Trecând dincolo de competenţe şi normele de tehnică legislativă, se dorea un act de clemenţă cu puţine excepţii şi fără limite de pedeapsă !”, a explicat Toader atunci.

Vezi și Toader a ascuns judecătorilor din CSM adevarul despre OUG pe legile justiției

Fostul ministru PSD al Justiției mai invoca în urmă cu doi ani şi insistenţele formulate pentru promovarea OUG referitoare la modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală, în acord cu unele dintre soluţiile cuprinse în proiectele de lege pentru modificarea respectivelor Coduri, proiecte elaborate în „alte centre de reflecţie”.

”Motivele „neavizării”/în mod corect neînsuşirii/ celor două proiecte de OUG”: – lipsa urgenţei adoptării unei OUG, în sensul prevederilor din Constituţie şi a jurisprudenţei CCR. Necesitatea îndeplinirii programului de guvernare nu poate fi invocată drept urgenţă pentru adoptarea unei OUG; u constituite urgenţă nici voinţa adoptării unor soluţii legislative mai favorabile, precum: reducerea termenelor de prescripţie a răspunderii penale; reducerea fracţiilor de executare a pedepselor, pentru a se putea solicita liberarea condiţionată; dezincriminarea sau modificarea unor infracţiuni etc.; – falsitatea motivelor invocate – încercarea de a se crea o percepţie eronată. Legiuitorul sau Guvernul, după caz, trebuie ca în termen de 45 de zile să modifice legea, în acord cu deciziile de neconstituţionalitate, doar atunci când respectiva decizie se pronunţă cu privire la o lege în vigoare, în controlul a posteriori. Atunci când decizia se pronunţă cu privire la un proiect de lege, în controlul a priori, nu există obligaţia pozitivă ca în termen de 45 de zile sa fie modificată lege, în sensul transpunerii soluţiilor legislative declarate ca fiind constituţionale. În această ipoteză, legiuitorul poate să renunţe la finalizare respectivului proiect de lege, însă, în ipoteza continuării legiferării, trebuie să ţină cont de respectivele decizii şi de considerentele acestora; – lipsa voinţei de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală, în acord cu obligaţiile izvorâte de numeroasele decizii de neconstituţionalitate pronunţate în ultimii ani, în sensul celor două proiecte de lege din iulie, respectiv noiembrie 2017, proiecte iniţiate de către MJ; – potrivit jurisprudenţei CCR, Guvernul nu poate adopta o OUG, substituindu-se legiuitorului, prin preluarea unui proiect aflat în dezbateri parlamentare/ facem referire, cu titlu exemplificativ, la decizia de neconstituţionalitate a OUG prin care era preluat, în formă modificată, proiectul Legii educaţiei naţionale ! Nu am crezut şi nu cred în afirmaţiile potrivit cărora, solicitându-se modificare Cp şi a Cpp prin OUG, în locul procedurii parlamentare normale, s-a încercat evitarea testării majorităţii parlamentare, evitarea controlului de constituţionalitate, sau a unui eventual transfer de responsabilitate !”, preciza Toader în 2019.

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele