Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării a decis, miercuri, să condamne public declaraţiile premierului Ungariei, Viktor Orban, din data de 23 iulie, de la Tuşnad, calificându-le ca fiind „discurs de ură”, şi a constatat că „prin mesajul transmis s-a creat o atmosferă ostilă, degradantă, umilitoare la adresa unor categorii de persoane pe criteriul de naţionalitate şi rasă”.
„În privinţa răspunderii juridice a părţii reclamate, Colegiul director admite excepţia imunităţii jurisdicţionale a lui Viktor Orban, având în vedere calitatea acestuia de premier al Ungariei, aflat într-un stat străin, România”, precizează CNCD, într-un comunicat de presă.
Hotărârea a fost adoptată cu 5 voturi pentru, 3 împotrivă şi 1 abţinere.
„Colegiul director este de opinie că imunitatea de jurisdicţie are caracter procedural, deoarece nu se referă la impunitatea de la dreptul substanţial sau scoaterea de sub incidenţa legii, ci doar la faptul că procedurile legale nu pot funcţiona în raport de persoana care, deşi este supusă legii locale, nu poate fi trasă la răspundere. În speţa dedusă soluţionării, „imunitatea ratione personae” excede unui interes personal, deoarece circumstanţele legate de faptele imputate şi persoana împotriva căreia s-a formulat sesizarea nu sunt echivoce, sub aspectul funcţiei per se pe care o îndeplineşte, aceea de înalt oficial al unui stat străin, mai exact de Prim-Ministru al statului”, transmite CNCD.
Identitatea persoanei reclamate, şi în special statutul de reprezentant la nivel internaţional sau european, ori la nivel extern, în numele statului de care aparţine, este de notorietate, nu creează dubii sau echivoc la nivelul autorităţilor din plan naţional.
Colegiul director afirmă că imunitatea de jurisdicţie nu face să dispară regimul legal al obligaţiilor şi eventuala răspundere civilă, penală sau administrativă care izvorăşte din dreptul intern al statului al cărui cetăţean este persoana vizată.
Totuşi, Colegiul nu poate face abstracţie de faptul că, în virtutea funcţiei, şefii de guvern deţin exerciţiul reprezentării statului şi, în acest exerciţiu, sunt recunoscuţi ca reprezentanţi ai statului şi se bucură de imunitate de jurisdicţie, în virtutea instrumentelor internaţionale ce sunt parte a dreptului internaţional cutumiar şi constituie surse relevante ale dreptului internaţional.
În raport de abordările la nivel internaţional, Colegiul director este de opinie că şeful guvernului unui stat străin se bucură de aceeaşi inviolabilitate şi imunitate de jurisdicţie recunoscută şefului statului, iar atunci când se află în străinătate se bucură de toate imunităţile şi privilegiile diplomatice, ca şi şeful statului.
Colegiul director este de opinie că imunitatea de jurisdicţie civilă şi administrativă este absolută, asemenea imunităţii în materie penală, aplicându-se atât actelor săvârşite în exercitarea funcţiunilor cât şi pentru actele private.
Imunitatea de jurisdicţie are caracter procedural, deoarece nu se referă la impunitatea de la dreptul substanţial sau scoaterea de sub incidenţa legii, ci doar la faptul că procedurile legale nu pot funcţiona în raport de persoana vizată, care, deşi este supusă legii locale, nu poate fi trasă la răspundere. Această exceptare nu face să dispară regimul legal al obligaţiilor şi eventuala răspundere civilă, penală sau administrativă care izvorăşte din dreptul intern al statului al cărui cetăţean este persoana vizată.
Având în vedere aceste aspecte, Colegiul director admite excepţia cu privire la imunitatea de jurisdicţie de care se bucură partea reclamată, în virtutea calităţii de şef al guvernului unui stat străin, în speţă calitatea de prim-ministru al Ungariei.
Colegiul director este de opinie că se impune comunicarea hotărârii CNCD şi a dosarului cauzei către autorităţile competente din Ungaria, în vederea analizării faptelor imputate şi a dispunerii măsurilor care se impun, după caz, în speţă instituţiilor competente în domeniu din statul vecin.
Preşedintele PNL Iaşi, deputatul Alexandru Muraru, anunţa, în august, că a sesizat oficial Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării cu privire la discursul susţinut de către premierul ungar Viktor Orban, preşedintele FIDESZ, la Băile Tuşnad. Potrivit acestuia, demersul a fost făcut din cauza declaraţiilor rasiste făcute de Viktor Orban la Băile Tuşnad.
„O declaraţie din discursul lui Viktor Orban care în mod clar exprimă o formă de discriminare pe bază de rasă, naţionalitate, etnie şi care are ca scop sau efect restrângerea ori înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării, în condiţii de egalitate, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ori a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul politic, economic, social şi cultural sau în orice alte domenii ale vieţii publice, este următoarea: ‘De exemplu, în Bazinul Carpatic, nu suntem de rasă mixtă, ci pur şi simplu suntem un amestec de popoare care trăiesc în propriile noastre patrii europene. Iar atunci când stelele sunt potrivite şi vremurile sunt bune, aceste popoare se contopesc într-un fel de sos ungaro-panonimic, creând o nouă cultură europeană proprie. Pentru asta am luptat întotdeauna. Suntem dispuşi să ne amestecăm unii cu alţii, dar nu vrem să devenim o rasă mixtă'”, mai spune Alexandru Muraru în comunicatul de presă.
Citește și Klaus Iohannis vede ”inadmisibil” discursul lui Viktor Orban la Tușnad
Prim-ministrul Ungariei a afirmat, la Băile Tuşnad, că lumea se află într-un deceniu al pericolelor şi primejdiilor şi nu credea că piloanele civilizaţiei occidentale vor începe să se dărâme. În opinia sa, fenomenul migraţionist a împărţit Europa în două şi există o bătălie între aceste două părţi.
