Completul de cinci judecători de la ÎCCJ va analiza doar apelurile inculpaților din dosarul privind retrocedarea ilegală a zeci de mii de hectare de pădure în care a fost condamnat fostul deputat PSD Viorel Hrebenciuc, după ce a admis solicitarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) de retragere a apelului făcut de procurorii DNA după condamnările de la instanţa de fond.
Un complet de cinci judecători de la instanţa supremă a reluat, miercuri, dezbaterile în dosarul în care procurorii DNA a trimis în judecată senatori, judecători şi oameni de afaceri acuzaţi de fapte de corupţie în legătură cu retrocedarea nelegală a zeci de mii de hectare de pădure.
În acest caz a fost condamnat în prima fază a procesului Viorel Hrebenciuc, fost deputat PSD.
La termenul de miercuri al procesului cei cinci judecători au dezbătut peste două ore situaţia cererii Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, prin care s-a cerut retragerea apelului făcut de procurorii anticorupţie imediat după stabilirea pedepselor de la instanţa de fond.
Dezbaterile au fost legate de adresa procurorului general interimar Bogdan Licu, prin care solicita să nu se ia act de cererea SIIJ. Procurorul prezent la şedinţa de miercuri a explicat că, deşi şeful SIIJ a făcut solicitarea de retragere a apelului DNA, judecătorii ar trebui să ţină cont de adresa procurorului general interimar Licu, acesta fiind, potrivit legii, procurorul ierarhic superior celui de la SIIJ.
Avocaţii s-au opus şi au explicat instanţei de judecată că adresa lui Bogdan Licu are un rol pur administrativ, documentul de decizie fiind cel semnat de Gheorghe Stan, fostul şef al SIIJ.
Prin apelul declarat, Direcţia Naţională Anticorupţie s-a arătat nemulţumită de pedepsele modeste aplicate de completul de trei judecători care a tranşat acest caz precum şi de achitările date de judecători.
Surse judiciare au explicat pentru AGERPRES că la acest moment, după acceptarea solicitării SIIJ, fără a mai exista opozabilitatea reprezentantului statului, judecătorii nu au cadrul legal pentru majorarea pedepselor, pentru că cel mai probabil niciunul dintre inculpaţi nu va cere acest lucru.
Sursele citate au explicat că judecătorii vor putea cel mult fie să respingă apelurile inculpaţilor şi să menţină integral prima soluţie din dosar, fie să admită apelurile declarate şi, după caz, să scadă pedepsele deja aplicate sau să dispună şi alte achitări.
Fostul deputat Viorel Hrebenciuc a fost condamnat, în 9 mai 2018, de un complet de trei judecători de la instanţa supremă, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri, pentru trafic de influenţă.
În acelaşi dosar, fostul deputat Ioan Adam a primit doi ani de închisoare cu executare, pentru cumpărare de influenţă, iar Andrei Hrebenciuc, fiul lui Viorel Hrebenciuc, doi ani cu suspendare, pentru complicitate la trafic de influenţă.
În acest dosar, ÎCCJ a mai decis şi condamnarea Ancăi Roxana Adam (soţia deputatului Ioan Adam, judecătoare la Tribunalul Braşov) la doi ani de închisoare cu suspendare, pentru complicitate la cumpărare de influenţă.
Fostul ministru Tudor Chiuariu şi Adam Crăciunescu (directorul general Romsilva), inculpaţi în dosar, au fost achitaţi pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, trafic de influenţă, spălarea banilor, respectiv constituire a unui grup infracţional organizat şi abuz în serviciu.
Citește și Viorel Hrebenciuc, condamnat la 2 ani de închisoare cu executare
Totodată, Lorand Andras Ordog, judecător în cadrul Tribunalului Covasna, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare, pentru luare de mită, iar Paltin Gheorghe Sturdza (beneficiarul retrocedării) – tot la trei ani de închisoare cu executare, pentru cumpărare de influenţă. Gabriela Sturdza (Gabriela Rodica Zaharia) a primit 2 ani cu suspendare, pentru complicitate la cumpărare de influenţă.
Constantin Bengescu a primit doi ani şi şase luni cu executare, pentru trafic de influenţă, Iosif Kadas – doi ani şi şase luni cu executare, pentru cumpărare de influenţă, iar Sorin Iacob şi Ioan Mătăşel – aceeaşi pedeapsă, tot pentru cumpărare de influenţă.
Alţi inculpaţi din dosar – Gheorghe Varga, Daniel Constantin Călugăr, Iulian Durlan – au fost achitaţi.
De asemenea, instanţa a dispus achitarea lui Viorel Hrebenciuc pentru comiterea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat şi instigare la infracţiunea de spălare a banilor; achitarea lui Ioan Adam pentru instigare la abuz în serviciu, constituirea unui grup infracţional organizat şi cumpărare de influenţă; a lui Paltin Gheorghe Sturdza – pentru constituirea unui grup infracţional organizat şi cumpărare de influenţă; achitarea lui Andrei Hrebenciuc pentru constituirea unui grup infracţional şi spălare a banilor; a lui Lorand Andras Ordog pentru abuz în serviciu şi luare de mită, şi a inculpaţilor Roxana Anca Adam, Constantin Bengescu, Iosif Kadas, Sorin Iacob şi Ioan Mătăşel pentru constituirea unui grup infracţional.
Potrivit deciziei ÎCCJ, instanţa îi obligă pe fiecare dintre inculpaţii Ioan Adam, Viorel Hrebenciuc, Paltin Gheorghe Sturdza, Dan Costin Bengescu, Andrei Hrebenciuc, Gabriela Rodica Zaharia, Anca Roxana Adam, Lorand Andras Ordog, Iosif Kadas, Ioan Mătăşel, Sorin Ion Iacob la câte 15.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Totodată, magistraţii au lăsat nesoluţionată acţiunea civilă formulată de statul român prin Ministerul Finanţelor Publice, privind restabilirea situaţiei anterioare pronunţării deciziei civile nr. 231/R/17.04.2012 a Tribunalului Covasna şi au ridicat măsurile asigurătorii dispuse asupra unor bunuri.
Dosarul retrocedărilor a fost trimis în instanţă în ianuarie 2015, procesul având peste 60 de termene de judecată. În octombrie 2015, Viorel şi Andrei Hrebenciuc şi fostul deputat Ioan Adam şi-au recunoscut vinovăţia, solicitând să fie judecaţi prin procedura simplificată.
Astfel, Viorel Hrebenciuc şi-a recunoscut faptele în faţa judecătorilor şi a spus că a acceptat să intervină pe lângă funcţionarii unor instituţii din Bacău pentru ca Paltin Gheorghe Sturdza să intre în posesia a 43.000 de hectare de pădure. În schimbul intervenţiei, Hrebenciuc urma să primească 12.000 de hectare, prin încheierea unui act adiţional pe numele fiului său.
Acuzaţiile din dosar se referă la retrocedarea ilegală a 43.227 hectare de teren forestier în judeţul Bacău în favoarea lui Paltin Sturdza şi în defavoarea Romsilva. Prejudiciul calculat de DNA în acest caz se ridică la 1.421.800.870 lei (echivalentul a 303.888.615 euro), reprezentând contravaloarea terenului.
Citește și Florin Iordache o critică pe Corina Creţu: Trebuia să aştepte o discuţie în PSD
