Propunere USRPLUS: structură europeană care să ancheteze infracțiunile de mediu

0

Europarlamentarul USRPLUS Vlad Gheorghe propune Comisiei Europene constituirea unei structuri europene care să ancheteze infracțiunile de mediu din statele membre.

 

Vlad Gheorghe spune că inițiativa este motivată de uciderea în timpul vânătorii de trofee din 13 martie 2021, a ursului brun de 17 ani în județul Covasna din România de către Principele Josef-Emanuel de Liechtenstein.

”Fapta este cu atât mai gravă cu cât ursul (identificat ca Arthur, un exemplar monitorizat de ONG-urile de profil) a trăit într-un sit Natura 2000 și aparținea unei specii protejate atât la nivel local, cât și european prin Directiva Habitat, ceea ce face ca vânătoarea să încalce obligațiile României și UE în materie de mediu”, se arată în solicitarea transmisă de Vlad Gheorghe Comisiei Europene.

Europarlamentarul USRPLUS atrage atenția că în prezent punerea în aplicare a prevederilor europene privind infracțiunile de mediu este greoaie și de multe ori eșuează aducerea în fața justiției a autorilor (persoane fizice sau juridice) din alte state membre decât cel în care se produce fapta.

Vezi și Prințul eco-isteriei și prințul vânător

Crearea unui mecanism comun al UE ar permite prevenirea și urmărirea penală transfrontalieră eficientă a infracțiunilor de mediu, motiv pentru care Vlad Gheorghe a solicitat Comisiei Europene:

să extindă mandatul Agenției Europene de Mediu pentru a-i conferi competența de a investiga infracțiunile de mediu;
să extindă mandatul Parchetului European (EPPO) și să-i acorde competența de urmărire penală și asupra infracțiunilor împotriva mediului și biodiversității
să consolideze aplicabilitatea transfrontalieră a legislației UE privind mediul, prin armonizarea legislației penale a statelor membre prin propuneri concrete.
”Infracţiunile împotriva speciilor sălbatice distrug în mod semnificativ mediul, iar asta produce pierderi iremediabile pentru fiecare dintre noi și mai ales pentru generațiile viitoare, care nu vor mai beneficia de patrimoniul natural pe care îl avem și nu-l prețuim. Degradarea și pierderea habitatelor (inclusiv prin tăieri ilegale, construcții în buza pădurii etc.) și infracţiunile împotriva speciilor sălbatice reprezintă cele două ameninţări majore la adresa biodiversităţii – iar ambele activități sunt extrem de profitabile pentru infractori. După cum am văzut și în cazul ursului Arthur, adesea, acest tip de infracţiuni au și un aspect transfrontalier, de aceea trebuie să intervenim la nivelul întregii Uniuni, la fel ca în cazul corupției prin Parchetul European condus de Laura Codruța Kövesi”, a subliniat Vlad Gheorghe.

Potrivit lui Vlad Gheorghe , încă din 2008, Directiva 2008/99/CE privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal le impune țărilor UE să introducă sancțiuni eficace, proporționale și cu efect de descurajare pentru aceste tipuri de infracțiuni comise intenționat sau ca urmare a unei neglijențe grave. Sunt incluse aici infracțiuni de tipul capcanelor ilegale și braconajul; combaterea ilegală a dăunătorilor; uciderea ilegală (pentru sport) de specii protejate; colectarea ilegală de ouă și taxidermie, comerțul ilegal de specii protejate și distrugerea ilegală a unui habitat protejat.

Parlamentul României a adoptat anul trecut, la inițiativa USR, o lege de înființare a unui DNA al pădurilor, dar actul normativ a fost atacat la Curtea Constituțională de către Guvernul Orban.

CCR a respins legea, motivând că la adoptarea acesteia s-a avut în vedere o sursă de finanţare incertă, generală şi lipsită de un caracter obiectiv şi real.

Lăsaţi un mesaj

Te rugăm să adaugi un comentariu
Vă rugăm să completaţi numele